Guvernul demis nu poate iniția legi, spune Augustin Zegrean. Când poate interveni CCR
- Antonia Hendrik
- 28 mai 2026, 15:54
Augustin Zegrean. Sursă foto: captură video
Fostul judecător al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a afirmat că Guvernul demis nu mai are competența de a iniția proiecte de lege și poate asigura doar conducerea operativă a administrației. Precizarea vine în contextul dezbaterilor privind noua lege a salarizării unitare, recent pusă în consultare publică și criticată de sindicate.
Ce spune Augustin Zegrean despre dreptul Guvernului demis de a iniția legi
„Acest guvern nu poate să întocmească proiecte de lege și să le înainteze Parlamentului, pentru că nu intră în atribuțiile lui. Acest guvern nu mai poate să facă legi. Acest guvern poate să asigure doar conducerea operativă a administrației țării”, a explicat Zegrean pentru tvrinfo.ro.
Fostul judecător constituțional a subliniat că, în prezent, Curtea Constituțională nu poate interveni asupra proiectului, deoarece legea nu a fost adoptată încă de Parlament. CCR poate realiza un control de constituționalitate doar după ce actul normativ trece prin Legislativ și este sesizat de actorii cu drept legal.
„Curtea Constituțională nu poate să spună dacă e bună legea salarizării sau nu. Câtă vreme legea nu a trecut de Parlament, Curtea nu are ce să spună. Dacă va fi votată, cei care pot sesiza Curtea pentru control anterior de constituționalitate o vor face, iar Curtea se va pronunța. Până atunci, Curtea este spectator, ca și noi ceilalți”, a adăugat Zegrean.

CCR. Sursa foto: INQUAM/Octav Ganea
Rolul parlamentarilor în inițiativa legislativă
Fostul judecător a subliniat că Executivul demis nu poate trimite proiectul spre adoptare, dar documentul poate fi preluat ca inițiativă legislativă de parlamentari.
„Dacă o să o facă, vom vedea atunci. Este bine că se pregătesc din timp, pentru că, de obicei, după adoptarea legii, foarte greu se mai revine asupra ei”, a spus Zegrean.
Augustin Zegrean a criticat succesiunea legilor de salarizare din ultimii ani, care, în opinia sa, a complicat sistemul. „Avem legi unice de salarizare o grămadă. Ultima, din 2017, a fost o lege mare, care a încurcat lucrurile de tot și de atunci nu ne mai descurcă nimeni”, a precizat Zegrean.
În ceea ce privește o eventuală sesizare a CCR pe tema dreptului Guvernului demis de a propune proiecte de lege, Zegrean a subliniat că instituția nu poate fi folosită pentru consultanță juridică.
„Curtea nu are nicio treabă pe parcursul adoptării legii. Dacă vor să întrebe dacă acest guvern are sau nu legitimitatea de a propune proiecte de lege, nu este o întrebare pentru Curte. Curtea nu dă consultații juridice”, a explicat fostul magistrat.
Reacția sindicatelor la legea salarizării
Legea salarizării unitare generează nemulțumiri în rândul mai multor categorii profesionale, pe fondul controverselor legate de noile prevederi. Sute de sindicaliști din domeniul sănătății protestează joi, între orele 11:00 și 13:00, în fața Ministerului Muncii, exprimându-și opoziția față de proiectul aflat în dezbatere.
Manifestări similare sunt semnalate și la Trezoreria București, precum și la structuri ale ANAF din sectorul 3, sectorul 6 și orașul Buftea, județul Ilfov. În același timp, angajații din sistemul vamal iau în calcul declanșarea unei greve generale, nemulțumiți de prevederile documentului legislativ, potrivit relatărilor Antena 3.
Reprezentanții personalului din sănătate avertizează, la rândul lor, asupra posibilității extinderii protestelor. Potrivit acestora, noua lege a salarizării a generat tensiuni semnificative în sistemul medical, existând inclusiv scenarii privind o grevă generală. Criticile vizează și diferențele de impact asupra veniturilor, în condițiile în care unele categorii ar putea înregistra scăderi salariale, inclusiv de până la 1.200 de lei pentru anumite posturi de asistent medical.

Proteste. Sursă foto: Facebook
Angajații din spitale, revoltați: Există riscul ca spitalele să rămână fără asistente, fără brancardieri
Participanții la proteste susțin că aplicarea proiectului ar putea avea efecte asupra funcționării unităților sanitare, inclusiv prin plecarea personalului. Aceștia atrag atenția că spitalele s-ar putea confrunta cu deficit de personal auxiliar, dacă nemulțumirile nu sunt soluționate. În același timp, unii angajați afirmă că sunt dispuși să își caute alte oportunități profesionale în cazul în care veniturile le-ar fi reduse semnificativ.
Reacțiile din rândul protestatarilor reflectă tensiunea din sistem. „Este o mizerie mult prea mare, este o rușine pentru noi legea asta. Nu o vom accepta”, a declarat unul dintre participanți. Un alt protestatar a ridicat problema responsabilității politice, întrebând dacă măsurile pot fi asumate fără afectarea sistemului sanitar.
De asemenea, angajații din spitale cer o evaluare directă a condițiilor de muncă înainte de adoptarea oricăror modificări salariale. „Să vină la noi să stea o noapte pe Terapie, după aceea vom vedea dacă ne merităm banii sau nu”, a spus un cadru medical. Temerile principale ale protestatarilor vizează diminuarea veniturilor și impactul asupra personalului din unitățile medicale.
„Există riscul ca spitalele să rămână fără asistente, fără brancardieri. Și noi suntem oameni, avem familii, vom căuta probabil alte posibilități să supraviețuim dacă țara a ajuns la nivelul ăsta, e lamentabil”, a declarat o angajată din sistemul sanitar.