CCR discută sesizarea lui Ilie Bolojan privind restanțele salariale ale magistraților

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Curtea Constituțională a României(CCR) discută miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.

Sesizarea a fost depusă după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță procesul privind plata acestor restanțe salariale, apărute în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Ilie Bolojan: Guvernul a sesizat CCR în legătură cu plata restanțelor salariale

Ilie Bolojan declara, pe 2 iulie, că Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Am decis  în şedinţa de Guvern sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice.

Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative”, declara Bolojan.

Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro

Premierul susținea că instanța nu are competența tehnică și legitimitatea de a stabili modul în care sunt distribuiți banii publici din bugetul general consolidat și că obligația de alocare a unor sume pentru plata restanțelor salariale din Justiție afectează atribuțiile Guvernului.

„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de Justiţie”, a mai spus Ilie Bolojan.

Guvernul invocă impactul bugetar al obligațiilor stabilite de instanță

Premierul interimar a susținut atunci că „instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional”, calificând situația drept „o ingerinţă directă” în activitatea executivă a statului.

Bolojan a prezentat și sumele solicitate de Înalta Curte de Casație și Justiție în procesul împotriva Guvernului.

„În luna martie, Înalta Curte de Casaţie a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel Bucureşti a emis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie”, declara premierul.

El a precizat că prima instanță a stabilit, pe lângă suma respectivă, și penalități de 1% pe zi de întârziere.

„Prima instanţă a stabilit în afara acestei sume şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor şi a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern”, a afirmat Bolojan.

Potrivit acestuia, cuantumul total era mai mare, întrucât existau și alte sume solicitate în zona parchetelor.

„Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt şi sume în zona de Parchet, care şi acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei”, a explicat premierul.

Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea prejudicii asupra bugetului de stat.

Curtea de Apel București a obligat Guvernul să plătească restanțele salariale

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.

Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Instanța a stabilit și penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea. Acțiunea a fost soluționată la primul termen al procesului.