Ordonanța SAFE a Guvernului Bolojan, la CCR. Grindeanu a reclamat 12 articole introduse în ziua moțiunii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Curtea Constituțională a României (CCR) ar putea lua miercuri o decizie în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE.

Sorin Grindeanu a cerut Curții Constituționale să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească conduita de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale.

Sorin Grindeanu a reclamat emiterea Ordonanței SAFE după moțiunea de cenzură

În sesizarea adresată CCR, Sorin Grindeanu susține că presupusul conflict juridic de natură constituțională este generat de două conduite ale Guvernului Bolojan, pe care le consideră neconstituționale și care ar avea efecte convergente.

„Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată”, se arată în sesizare.

Potrivit documentului, o a doua conduită contestată este reprezentată de reglementarea prin OUG 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară.

Sorin Grindeanu si Ilie Bolojan / sursa foto: arhiva EVZ

OUG 38/2026 și proiectele aflate în procedură parlamentară

Sorin Grindeanu susține că unele dintre soluțiile legislative reglementate prin OUG 38/2026 se aflau deja în dezbaterea Parlamentului sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor de plen ale Camerei Deputaților și Senatului.

„Reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”, se susține în sesizare.

În document se arată că analiza cronologiei procedurale și a conținutului actelor normative implicate indică o extindere „substanțială” a proiectului inițial al ordonanței de urgență în dimineața zilei de 5 mai, când urma să fie dezbătută și votată moțiunea de cenzură.

Potrivit sesizării, în acea zi au fost adăugate 12 articole noi la proiectul ordonanței de urgență.

Cele 12 articole adăugate în ziua moțiunii de cenzură

Sorin Grindeanu invocă și expunerea de motive a legii de aprobare a ordonanței de urgență, în care sunt menționate motivele pentru completările aduse actului normativ în ședința Guvernului.

„Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că 'Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului'”, se arată în sesizare.

Președintele Camerei Deputaților susține că, prin această conduită, Guvernul a intervenit într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară și a anticipat rezultatul procesului legislativ.

„Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie”, apreciază Sorin Grindeanu în sesizare.