Schimbări în intenția de vot, în doar două luni. Un partid a câștigat teren, două au pierdut procente. Sondaj CURS
- Maria Dima
- 23 septembrie 2026, 10:15
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Intenția de vot pentru alegerile parlamentare înregistrează modificări față de măsurătoarea precedentă realizată în luna iulie, potrivit unui sondaj CURS efectuat în perioada 16–22 septembrie 2026.
Cum arată intenția de vot în sondajul CURS
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 34% dintre cei chestionați care și-au exprimat opțiunea de vot ar alege AUR. Procentul este același cu cel înregistrat de formațiune în luna iulie.
PSD este cotat la 25%, în creștere cu două puncte procentuale față de măsurătoarea precedentă.
PNL ar obține 18%, cu trei puncte procentuale mai puțin decât în luna iulie.
USR este cotat la 8%, față de 9% în sondajul anterior.
UDMR are 5%, fiind ultima formațiune din această măsurătoare care ajunge la pragul parlamentar.
În cazul celorlalte formațiuni, SOS România este cotată la 3%, în timp ce Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone, Acțiunea Conservatoare și SENS au câte 2%. Alte opțiuni însumează 1%.
Cum s-au modificat procentele față de luna iulie
Comparativ cu sondajul CURS precedent, AUR își păstrează procentul de 34%.
PSD crește de la 23% la 25%, în timp ce PNL scade de la 21% la 18%. USR coboară de la 9% la 8%.
UDMR se menține la 5%.
Pentru formațiunile cu procente mai mici, SOS România urcă de la 2% la 3%, Acțiunea Conservatoare de la 1% la 2%, iar SENS ajunge la 2%. Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone rămâne la 2%.
Sondajul CURS, realizat în perioada noii nominalizări pentru funcția de premier
Cercetarea CURS a fost realizată între 16 și 22 septembrie 2026, într-o perioadă în care România se afla în continuare în criză politică, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
În această perioadă, președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe liberalul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. Mureșan a fost a treia persoană desemnată pentru formarea unui guvern după căderea Executivului Bolojan.
Anterior, președintele îi desemnase pe Eugen Tomac și Adrian Veștea. Tomac și-a depus mandatul înaintea votului din Parlament, iar Veștea nu a reușit să obțină majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului.
În aceeași perioadă, PSD și AUR au discutat public despre posibilitatea unei formule comune de guvernare, în timp ce Siegfried Mureșan a început negocierile cu partidele parlamentare pentru formarea noului Executiv.

Guvernul României.Foto ilustrativă
Metodologia sondajului CURS
Sondajul a fost realizat de CURS în perioada 16–22 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de respondenți, cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România.
Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Ce arăta sondajul INSCOP din 10 septembrie
Un sondaj realizat anterior de INSCOP Research, în perioada 1–7 septembrie 2026, indica alte valori pentru intenția de vot la alegerile parlamentare. Rezultatele provin dintr-o cercetare distinctă de cea realizată de CURS.
Potrivit INSCOP, 39,7% dintre respondenții care și-au exprimat preferința pentru un partid ar fi votat cu AUR. PSD era cotat la 18,7%, iar PNL la 16,3%. USR avea 9%.
Pentru UDMR optau 5,5% dintre respondenți, pentru SENS 4,1%, pentru SOS România 2,7%, iar pentru POT 2,7%.
Un candidat independent era indicat de 1% dintre respondenți, iar 0,3% optau pentru alt partid.
Aceste rezultate erau raportate la persoanele care își exprimaseră preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declarau că vor merge sau nu sigur la vot. Această categorie reprezenta 70,6% din totalul eșantionului.
În rândul celor care își exprimaseră opțiunea și declaraseră că vor merge sigur la vot, INSCOP indica 40,2% pentru AUR, 17,2% pentru PNL, 16,4% pentru PSD și 11,4% pentru USR. UDMR și SENS aveau câte 4,8%, POT 2,2%, iar SOS România 1,8%. Pentru un candidat independent optau 1% dintre respondenți, iar pentru alt partid 0,2%.
În privința intenției de participare la un eventual scrutin parlamentar, respondenții au fost rugați să aleagă o valoare de la 1 la 10, unde 1 însemna că „sigur nu vor merge” la vot, iar 10 că „sigur da”.
17,8% au ales varianta 1, iar 56,7% au indicat varianta 10. Alți 1,8% nu au știut sau nu au răspuns.
Sondajul INSCOP a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a fost de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.