Stenogramele în care Georgescu ar fi spus că-l deconspiră pe Simion. Reacția AUR: Nu ne dezicem

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), formațiune condusă de George Simion, a transmis că dosarul DIICOT în care Călin Georgescu și Ionel Rusen sunt cercetați pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave face parte dintr-un „proces politic”. Partidul afirmă că nu se va dezice de fostul candidat la alegerile prezidențiale, după apariția unor informații despre interceptările în care Georgescu vorbește cu Rusen despre activitatea sa politică și îl menționează pe George Simion.

AUR: „Nu ne dezicem de Călin Georgescu”

„Aceasta e dovada precisă că avem de-a face cu un proces politic. Care sunt probele de la dosar pentru care a fost arestat domnul Georgescu, refuzul nostru de a vota noul guvern și această interceptare veche de peste un an care ar dovedi o intenție de fugă? Nu cădem în capcana sistemului și nu ne dezicem de Călin Georgescu, am fost alături de el în toate încercările pe care le-a avut în ultimul an. Și domnul Simion a fost, este și va rămâne alături de domnia sa, considerăm acest nou dosar ca parte a loviturii de stat”, a transmis AUR.

Reacția formațiunii vine după ce, potrivit unor surse judiciare, procurorii ar fi interceptat mai multe discuții purtate de Călin Georgescu și Ionel Rusen în mașinile celor doi, pe parcursul anului 2025.

Una dintre discuții ar fi avut loc la 25 mai 2025, în mașina lui Ionel Rusen. Potrivit surselor, Georgescu i-ar fi spus lui Rusen: „Misiunea mea a fost să deconspir tot. Tot sistemul! Inclusiv pe Simion la final”.

Ulterior, fostul candidat ar fi afirmat că „toți s-au devoalat” și că are „poporul în spate”, făcând referire la partidele politice. În aceeași discuție, Rusen l-ar fi întrebat dacă mai există o șansă, iar Georgescu ar fi răspuns afirmativ.

Ce susțin procurorii despre discuțiile dintre Georgescu și Rusen

În referatul procurorilor privind propunerea de arestare preventivă apar și alte informații despre discuțiile dintre cei doi.

Calin Georgescu. Sursa foto: INQUAM

Potrivit documentului, din comunicările ambientale purtate în interiorul unui autoturism Nissan Qashqai folosit de Rusen ar rezulta că Georgescu ar fi avut cunoștință despre existența dosarului penal. Procurorii susțin că acesta considera că ancheta se afla într-o stare de „adormire” și că primise un anumit „feedback” despre dosar, afirmând că „nu ar fi nicio probă”.

Anchetatorii susțin, de asemenea, că, în urma perchezițiilor domiciliare din 21 septembrie 2026, în autoturismul lui Georgescu au fost găsite două dispozitive portabile de bruiaj electronic, cunoscute drept jammer sau izolatoare de semnal. Informația privind ridicarea unor sisteme de bruiaj a fost confirmată și de DIICOT, care a anunțat că la percheziții au fost ridicate astfel de dispozitive, precum și înscrisuri, documente de identitate și alte mijloace de probă.

Documentele de călătorie menționate în referatul procurorilor

Referatul mai consemnează că, în contextul unor conversații purtate în mai 2025, Georgescu și-ar fi procurat documente de călătorie despre care procurorii spun că ar fi susceptibile a fi false.

Este vorba despre un document cu mențiunea „DIPLOMATIC PASSPORT”, emis aparent de Malta pe numele lui Călin Georgescu, în calitate de „SENATOR”, cu valabilitate indicată între 15 mai 2025 și 14 mai 2030, precum și despre un document „DIPLOMATIC ID” emis pentru „SENATOR GEORGESCU CĂLIN”.

În referat este menționat și un document emis de „E.A.T.M. – European Asian Trade Mission – Vienna/Austria”, pe numele lui Călin Georgescu, cu aceeași perioadă de valabilitate.

Procurorii susțin că aceste documente ar fi fost procurate în contextul intenției de a se sustrage de la urmărirea penală. Public, DIICOT a confirmat că la percheziții au fost ridicate două pașapoarte și o legitimație care urmează să fie expertizate, existând suspiciunea că sunt false.

Ce susțin procurorii despre plecarea în Italia

În același referat este prezentată și ipoteza potrivit căreia Georgescu ar fi discutat despre obținerea azilului politic în Italia, inclusiv pentru alte persoane apropiate.

Potrivit procurorilor, acesta ar fi intenționat să identifice, prin intermediul lui Ionel Rusen, un imobil în Italia, indiferent de costuri, pentru a putea intra „sub incidența legii italiene” și a fi astfel „securizat”. În document se arată că Georgescu ar fi indicat inclusiv caracteristicile pe care trebuia să le aibă imobilul, printre acestea numărându-se o anexă destinată „servitorilor”.

Procurorii au invocat aceste elemente atunci când au argumentat necesitatea arestării preventive, susținând că există riscul ca cei doi să se sustragă de la urmărirea penală sau de la judecată.

Acuzațiile din dosarul DIICOT

Călin Georgescu și Ionel Rusen au fost reținuți luni, 21 septembrie, iar procurorii DIICOT au anunțat că sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Cei doi au fost prezentați marți Tribunalului București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Potrivit acuzațiilor descrise în dosar, grupul ar fi fost constituit în septembrie 2021 și ar fi acționat până în octombrie 2023. Procurorii susțin că Georgescu, Rusen și Massimiliano Arena ar fi indus în eroare oameni de afaceri cu privire la posibilitatea obținerii unor finanțări externe, solicitând garanții bănești.

În cazul omului de afaceri Răzvan Leu, procurorii susțin că acesta ar fi fost determinat să transfere, în decembrie 2021, 2.500 de euro și 1 milion de euro, iar în ianuarie 2022 încă 100.000 de euro, în contextul unei finanțări promise inițial la 6 milioane de euro și despre care ulterior s-ar fi susținut că poate fi majorată la 15 milioane de euro.

DIICOT a anunțat că, în urma perchezițiilor, au fost ridicate sisteme de bruiaj, documente și dispozitive de stocare a datelor, precum și documente de identitate care urmează să fie expertizate. „Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție și de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege”, a transmis DIICOT.