La 28 august, în timp ce majoritatea europenilor erau încă în vacanță - parlamentarii români votau chiar de pe plajă - guvernul olandez a considerat că este momentul oportun pentru a deschide consultările publice privind o nouă lege fundamentală pentru arhitectura sa de securitate. Miza nu este deloc neglijabilă: redefinirea completă a prerogativelor Serviciului General de Informații și Securitate (AIVD – componenta civilă) și ale Serviciului Militar de Informații și Securitate (MIVD).

Spre deosebire de limbajul diplomatic de altădată, plin de eufemisme - un fel de limbă de lemn - noul proiect olandez numește lucrurile direct, cu subiect și predicat. Documentul citează explicit pericolul rusesc, și într-un puseu de realism geopolitic oarecum tardiv, tentativele sistematice ale Beijingului de a obține tehnologie occidentală avansată.

Obiectivul se află în laboratoarele și fabricile din Eindhoven. Olanda găzduiește primul producător mondial de sisteme de litografie pentru cipuri (ASML), un gigant tehnologic fără care industria globală a semiconductorilor s-ar bloca în câteva zile. Într-o lume în care microcipul a devenit noul petrol, este de la sine înțeles de ce spionajul economic chinez și-a stabilit cartierul general (neoficial) în Țările de Jos.

Olanda a înțeles, în sfârșit, că a deține monopolul global asupra uneltelor cu care se produce creierul tehnologic al planetei reprezintă un privilegiu imens, dar și o țintă permanentă pe spinarea securității naționale. Între reflexele Războiului Rece și realitatatea războiului hibrid Din punct de vedere conceptual, proiectul de reformă olandez încearcă să rezolve o ecuație complicată: unificarea răspunsului în fața unor amenințări de natură complet diferită.

Pe de o parte, avem amenințările „clasice”, extrase parcă din manualele spionajului de secol XX: infiltrări de agenți, sabotaje industriale, spionaj economic rudimentar sau rafinat, șantaj politic și, bineînțeles, mult lăudatul „lobby mascat” – acea metodă elegantă prin care interesele unor state sunt traduse în argumente economice de către foști și actuali politicieni occidentali (re)convertiți în consultanți bine plătiți.

Pe de altă parte, textul legislativ plonjează brutal în realitatea secolului XXI, definind războiul hibrid în formele sale cele mai agresive: cyberspionaj de stat, atacuri informatice asupra infrastructurii critice și atacuri chirurgicale cu UAV-uri.