Călin Georgescu, planuri pentru Italia și documente suspecte. Elemente-cheie din referatul procurorilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Călin Georgescu și Ionel Rusen au fost prezentați marți Tribunalului București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, în dosarul în care sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Motivele invocate de procurorii DIICOT pentru luarea măsurii sunt prezentate în referatul prin care aceștia au solicitat arestarea celor doi.

Georgescu a fost reținut luni, după perchezițiile desfășurate timp de aproape nouă ore la locuința sa și la alte imobile din București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. În aceeași cauză a fost reținut și Ionel Rusen. Potrivit surselor EVZ, Georgescu s-a prevalat de dreptul la tăcere în timpul audierilor.

Procurorii invocă gravitatea faptelor și riscul pentru ordinea publică

În referat, procurorii susțin că materialul probator administrat până în acest moment ar indica existența unei suspiciuni rezonabile că Georgescu și Rusen au comis faptele pentru care sunt cercetați.

DIICOT argumentează necesitatea arestării preventive prin gravitatea acuzațiilor, modul în care ar fi fost comise faptele și datele referitoare la persoanele cercetate. Procurorii invocă inclusiv necesitatea înlăturării unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Potrivit referatului, activitatea investigată s-ar fi desfășurat pe o perioadă de aproximativ doi ani, din octombrie 2021 până în octombrie 2023. Anchetatorii descriu existența unui mecanism de colaborare între persoanele cercetate, cu roluri distincte, pentru obținerea unor foloase patrimoniale din sumele transferate drept garanții pentru presupuse finanțări.

Procurorii spun că modul de operare este susținut și de sesizările formulate de două persoane menționate în document.

Finanțarea de 6 milioane de euro și transferurile bancare

În partea referitoare la acuzația de înșelăciune, procurorii descriu întâlniri care ar fi avut loc în București, Câmpulung Muscel și ulterior la Londra.

Potrivit referatului, Călin Georgescu, Ionel Rusen, Massimiliano Arena și Ion Negoescu ar fi prezentat unei persoane vătămate posibilitatea obținerii unei finanțări de 6 milioane de euro prin intermediul unei instituții financiare prezentate drept Wealth Bank.

Sursa: Inquam Photos/George Călin

Anchetatorii susțin că acordarea finanțării ar fi fost condiționată de depunerea unei garanții.

În decembrie 2021, persoana vătămată ar fi transferat 2.500 de euro și, ulterior, 1 milion de euro într-un cont indicat pentru această operațiune. Referatul precizează că acel cont aparținea, potrivit anchetei, MIGOM Bank Ltd, cu sediul în Commonwealth of Dominica, și era deschis la Incore Bank AG din Elveția.

Ulterior, potrivit procurorilor, persoanei vătămate i s-ar fi transmis că valoarea finanțării putea fi majorată la 15 milioane de euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare. În acest context, ar fi fost transferați încă 100.000 de euro, în ianuarie 2022.

În total, sumele menționate în această parte a referatului ajung la 1.102.500 de euro.

Dispozitivele de bruiaj și documentele găsite la percheziții

Un alt element invocat de procurori se referă la două dispozitive portabile de bruiaj electronic găsite în autoturismul lui Călin Georgescu în timpul perchezițiilor din 21 septembrie.

Potrivit referatului, anchetatorii consideră că aceste dispozitive ar fi putut fi folosite pentru contracararea măsurilor de supraveghere tehnică.

Procurorii mai susțin că, în urma unor discuții purtate în mai 2025, Georgescu ar fi intrat în posesia unor documente de călătorie despre care anchetatorii afirmă că sunt susceptibile de a fi false.

Printre documentele menționate se află un document intitulat „DIPLOMATIC PASSPORT”, atribuit Maltei, un „DIPLOMATIC ID” și un document emis de „E.A.T.M. – European Asian Trade Mission – Vienna/Austria”. Toate sunt menționate în referat ca fiind emise pe numele lui Călin Georgescu.

Anchetatorii le leagă de discuțiile privind posibilitatea sustragerii de la urmărirea penală și de celelalte dosare în care Georgescu este cercetat.

Discuțiile despre plecarea în Italia

În referat sunt invocate și discuții purtate între Călin Georgescu și Ionel Rusen, în care procurorii susțin că Georgescu vorbește despre necesitatea unor demersuri pentru obținerea azilului politic în Italia.

Potrivit documentului, acesta ar fi discutat inclusiv despre găsirea și achiziționarea unui imobil în Italia, prin intermediul lui Rusen.

Procurorii interpretează aceste discuții ca indicii că Georgescu ar fi făcut pregătiri pentru a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată. În referat se menționează că imobilul căutat trebuia să îndeplinească anumite condiții, inclusiv să aibă o anexă destinată „servitorilor”.

Tot în legătură cu riscul sustragerii, anchetatorii menționează o discuție în care Georgescu ar fi afirmat că trebuie să facă demersuri pentru obținerea azilului politic în Italia atât pentru el, cât și pentru „băieții ăștia ai mei”, expresie în care procurorii îl includ și pe Ionel Rusen.

Procurorii cer 30 de zile de arest pentru Georgescu și Rusen

În referat, DIICOT susține că privarea de libertate ar fi necesară pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru prevenirea unor noi infracțiuni.

Anchetatorii invocă, de asemenea, riscul ca cei doi să influențeze martori sau persoane vătămate ori să se sustragă de la urmărirea penală sau de la judecată.

Pentru aceste motive, procurorii au solicitat Tribunalului București arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen pentru 30 de zile, în perioada 22 septembrie – 21 octombrie 2026.

În cazul lui Massimiliano Arena, procurorii au precizat că urmează procedura de citare pentru aducerea la cunoștință a calității de suspect, precum și a drepturilor și obligațiilor procesuale.