Verdict la ÎCCJ în dosarul restanțelor salariale ale magistraților. Miza ajunge la cinci miliarde de lei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) ar urma să pronunțe astăzi, 3 septembrie, decizia definitivă în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Miza financiară a procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei.

Zi decisivă pentru salariile magistraților. ÎCCJ se pronunță în procesul cu Guvernul

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt așteptați să se pronunțe asupra recursului formulat în dosarul privind plata drepturilor salariale restante către magistrați.

Sumele revendicate provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Valoarea totală a sumelor aflate în discuție este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei.

Magistrații ÎCCJ ar urma să analizeze și solicitările Guvernului privind sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Procesul a ajuns la Înalta Curte după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de ÎCCJ împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor.

Dursa foto: Arhiva EVZ

Curtea de Apel a obligat Guvernul să plătească restanțele

Instanța a decis ca Guvernul României și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante, inclusiv prin efectuarea unei rectificări bugetare.

Curtea de Apel București a stabilit că autoritățile trebuie să pună în aplicare hotărârea în termen de 10 zile de la rămânerea sa definitivă.

Pentru întârzierea executării, instanța a stabilit penalități de 1% pentru fiecare zi. De asemenea, autoritățile ar putea primi o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Acțiunea depusă la instanță și semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, susține că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care au titluri executorii neachitate de mai bine de zece ani.

Înalta Curte mai susține că neplata drepturilor salariale afectează principiul separării puterilor în stat și autoritatea hotărârilor judecătorești.

Apel către CCR și CJUE

Executivul a solicitat în timpul procesului sesizarea Curții Constituționale cu privire la mai multe prevederi ale legislației privind contenciosul administrativ.

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte.

„Un aspect pe care l-am decis în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice.

Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, declara Bolojan.

Bugetul ÎCCJ ajunge la aproape 5 miliarde de lei

Disputa are și o miză bugetară semnificativă. Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026.

Suma era cu aproximativ 50% mai mare decât cea alocată în anul precedent. Cea mai mare parte a banilor suplimentari urma să fie folosită pentru plata drepturilor salariale restante rezultate din majorările stabilite prin hotărâri judecătorești.

Problema a apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, în urma unor hotărâri ale instanțelor. Majorarea a fost aplicată retroactiv, începând din 2018.

Ulterior, Guvernul a amânat o parte dintre plăți, pe fondul deciziei de redirecționare a unor fonduri către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, susținut de PSD.

Decizia pe care Înalta Curte o va pronunța astăzi va arăta dacă Guvernul și Ministerul Finanțelor vor trebui să achite restanțele salariale în condițiile stabilite de instanța de fond. Totodată, magistrații ÎCCJ urmează să decidă asupra cererilor Executivului privind sesizarea CCR și CJUE.