ÎCCJ. Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat joi, 20 august, pentru 3 septembrie pronunțarea definitivă în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Miza financiară este de aproximativ 5 miliarde de lei, iar în aceeași zi judecătorii ar urma să decidă și dacă admit cererile Executivului privind sesizarea CCR și CJUE.
Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de Înalta Curte.
Sumele aflate în dispută provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Curtea de Apel a obligat Guvernul la plata restanțelor
Prin hotărârea pronunțată în luna mai, Curtea de Apel București a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante către magistrați, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a stabilit că măsura trebuie pusă în aplicare în maximum 10 zile de la momentul în care hotărârea rămâne definitivă.
În cazul în care plata este întârziată, decizia prevede penalități de 1% pentru fiecare zi, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. În acțiunea semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neachitate de peste zece ani.
ÎCCJ susține, de asemenea, că Guvernul încalcă principiul separării puterilor în stat și afectează autoritatea hotărârilor judecătorești.
Guvernul cere sesizarea Curții Constituționale și a CJUE
În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale în legătură cu mai multe prevederi din legea contenciosului administrativ. Executivul vrea să fie stabilit dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare și dacă instanțele pot stabili drepturi care depășesc sumele prevăzute în buget. Guvernul a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, precum și suspendarea procesului până la o decizie a CJUE.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte.
„Un aspect pe care l-am decis în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice.
Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, declara Bolojan.
Ilie Bolojan / sursa foto: Facebook
Decizia definitivă este așteptată pe 3 septembrie
ÎCCJ a stabilit pentru 3 septembrie pronunțarea în recursul privind plata restanțelor salariale.
Tot atunci, instanța ar urma să decidă și asupra cererilor Guvernului referitoare la sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei.
Recomandările noastre
