Ilie bolojan / sursa foto: captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Premierul demis Ilie Bolojan a vorbit despre variantele pentru formarea viitorului Guvern și a susținut că România mai are la dispoziție o perioadă limitată pentru adoptarea unor măsuri de consolidare fiscală. El a menționat două scenarii discutate până acum: formarea unor guverne succesive, de centru-dreapta sau centru-stânga, ori instalarea unui Guvern de tranziție, tehnocrat.
Bolojan a criticat colaborarea cu PSD și a susținut că social-democrații nu și-ar fi respectat înțelegerile și ar fi „tras frâna de mână în guvernare”.
„Ori, ce-am constatat, foarte deschis, că în această perioadă cei care nu și-au respectat înțelegerile, cei care nu au respectat programul de guvernare, au fost cei de la PSD. Și dacă cineva a răbdat în țara asta aproape un an de zile toate criticile, toate mizeriile, toate înjurile, eu am fost unul dintre ei, dar am considerat că merită să fac asta pentru că asta ține de fișa postului și trebuie să fac tot ce ține de mine ca să duc lucrurile mai departe”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul demis a spus că, în aceste condiții, susținerea unui nou Guvern în care să intre PSD ar însemna, în opinia sa, continuarea situației din actuala guvernare.
„În condițiile în care ai avut un partener care n-a făcut ce trebuie pentru România, care a tras frâna de mână în guvernare, gândiți-vă că a vota un guvern în care este acest partid ar însemna să anulăm toate constatările pe care le-am făcut în această perioadă, pentru că nu mai poți să speri că se va întâmpla ceva cu totul deosebit”, a spus Bolojan.
Cele două variante pentru viitorul Guvern
Ilie Bolojan a precizat că, până acum, au fost discutate două soluții pentru ieșirea din criza politică.
Prima variantă ar fi formarea unor guverne succesive, într-o formulă de centru-dreapta sau centru-stânga. Potrivit premierului demis, această soluție nu s-a concretizat, iar președintele României nu a făcut încă o nominalizare.
A doua variantă menționată de Bolojan este un Guvern de tranziție, format din tehnocrați, care să pună în aplicare măsurile considerate necesare în perioada următoare.
„Sau doi, un guvern de tranziție, un guvern tehnocrat, care să asigure măsurile pe care România trebuie să le pună în practică în perioada următoare”, a declarat Bolojan.
Premierul demis a atras atenția că perioada în care mai pot fi adoptate măsuri de consolidare fiscală este limitată.
„Vă rog să vă gândiți că mai avem o fereastră care nu poate fi mai mare de șase luni de zile, maxim un an de zile, în care Guvernul României, cel care va fi, Parlamentul, mai pot lua măsuri de consolidare fiscală”, a spus Ilie Bolojan.
Bolojan: Investițiile vor scădea anul viitor
Premierul demis a avertizat că anul viitor va fi dificil, în condițiile în care România nu va mai beneficia de aceleași fonduri provenite din PNRR.
„Pentru că anul viitor nu este un an simplu. Este un an în care alocările pe componenta de investiții pentru construcții, de exemplu, vor fi mai reduse. Deci bugetul de investiții va fi mai redus, pentru că nu mai avem sumele de bani care ne-au intrat din fondurile europene din PNRR anul acesta”, a explicat Bolojan.
El a spus că PNRR se încheie, iar acest lucru va duce inevitabil la reducerea investițiilor.
Potrivit premierului demis, anul acesta România a înregistrat un nivel record al investițiilor publice, de aproximativ 8% din PIB, pe fondul cumulării fondurilor europene din politica de coeziune, a banilor din PNRR și al închiderii unor programe.
„Vom avea anul viitor o scădere. Inevitabil, orice guvern va veni, într-o formulă sau alta, îi va fi greu să mai țină salariile în sectorul public plafonate. Pentru că deja este al doilea an și va trebui într-o formă sau alta să le ridice”, a declarat Bolojan, la un post TV.
Ce spune Bolojan despre legea salarizării
În privința legii salarizării, premierul demis a spus că încă au loc discuții tehnice și că este necesară găsirea unei formule pentru susținerea actului normativ: „Astăzi, pentru că și astăzi sunt discuții tehnice, mâine, pentru că mai e o întâlnire la Cotroceni, să găsim o formulă de a susține această lege. Pentru că anvelopa de creștere, ea tot va exista”.
El a argumentat că adoptarea legii ar asigura predictibilitate pentru anii următori și ar permite României să evite noi riscuri privind încrederea investitorilor și ratingul de țară.
Bolojan a menționat și fondurile europene de aproximativ 800 de milioane de euro asociate acestei reforme.
„Dacă am votat legea, ne-am luat niște bani din PNRR, aproape 800 de milioane de euro, am creat o predictibilitate pentru anii următori care asigură o încredere suplimentară în România”, a declarat premierul demis.
El a susținut că noua formulă ar urma să corecteze și unele diferențe existente în salarizarea din sectorul public.
„Celor care sunt astăzi cu un salariu mai mic decât li s-ar cuveni, le va crește cu 10, cu 15, cu 20%, iar cei care au salarii mai mari decât li s-ar cuveni nu le va scădea”, a explicat Bolojan.
Potrivit acestuia, salariile mai mari ar urma să fie menținute la nivelul actual pentru o perioadă, până când celelalte categorii vor ajunge din urmă: „Deci, va fi o creștere a fondului de salarizare, va fi o scădere a volumului de investiții și asta va fi o presiune pe acest buget, în condițiile în care noi trebuie să ne mai reducem cu aproape un punct procentual deficitul, deci să coborâm de la 6% aproximativ la puțin peste 5%”.
Bolojan a adăugat că reformele adoptate până acum trebuie continuate, iar măsurile de reducere a cheltuielilor statului sunt, în opinia sa, necesare.
Reforma administrației, blocată
Ilie Bolojan a susținut că reformarea administrației și comasarea unor instituții nu au avansat din cauza lipsei de sprijin politic.
Premierul demis a spus că reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului poate fi realizată inclusiv prin reducerea personalului acolo unde există un număr prea mare de angajați sau prin comasarea unor instituții:
„Decât trei oameni plătiți prost în administrație, mai bine doi plătiți bine și unul merge și lucrează în sectorul privat. Pentru că ăia trei plătiți prost toți sunt nemulțumiți și livrează același lucru ca oameni care sunt plătiți bine”.
El a susținut că a propus comasarea mai multor instituții, însă nu a primit sprijin în coaliție pentru aceste măsuri.
„Se poate face prin comasări. Dar atunci când am vrut să facem comasări, n-am avut sprijin pentru treaba asta. Și gândiți-vă că ședințele de coaliție au fost foarte multe”, a spus Bolojan.
Premierul demis a dat ca exemplu instituțiile aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și a afirmat că unele măsuri de reorganizare nu au fost puse în practică, deși existau acte normative în acest sens.
„Credeți că s-a pus în practică de doi ani de zile? Nu. S-a dat în 2024 pentru finalul lui 2025. Nu s-a făcut. Și trebuia făcut în 2026. Din nou nu s-a făcut pentru că ministrul Agriculturii nu a adoptat aceste măsuri și astăzi avem niște legi care nu sunt puse în practică”, a declarat Ilie Bolojan.
Recomandările noastre
