Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Experții judiciari au dreptul legal de a contesta hotărârea prin care instanța le soluționează cererea de majorare a onorariului provizoriu. Decizia a fost luată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și are caracter obligatoriu, clarificând statutul procesual al expertului atunci când este în discuție plata activității sale.
Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept din cadrul ÎCCJ a pronunțat Decizia numărul 87 din 2026, oferind o interpretare clară articolului 458 din Codul de procedură civilă. Potrivit instanței supreme, chiar dacă expertul judiciar nu face parte din lista părților inițiale ale litigiului, acesta dobândește un interes procesual propriu în momentul în care formulează o cerere de majorare a onorariului.
Decizie la ÎCCJ. Experții judiciari pot contesta hotărârile privind majorarea onorariilor
Reprezentanții instanței supreme au explicat că expertul care solicită reevaluarea remunerației beneficiază de garantarea dreptului de a ataca decizia instanței.
„În esență, completul format din 19 judecători ai Secției I civile, Secției a II-a civile și Secției de contencios administrativ și fiscal a statuat faptul că expertul care a solicitat majorarea onorariului are interes propriu privind hotărârea prin care s-a soluționat cererea sa, iar în interpretarea sistematică a garanțiilor procesuale civile are un drept de atac asupra dispozițiilor care privesc interesele sale în cadrul procedurii”, arată ÎCCJ.
Clarificarea era necesară în raport cu articolul 458 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia, ca regulă, căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes, cu excepția situațiilor în care legea recunoaște acest drept și altor persoane sau organe.
Stabilirea onorariului definitiv nu este o măsură administrativă
Unul dintre punctele esențiale ale deciziei privește natura juridică a stabilirii remunerației expertului. Înalta Curte a stabilit că soluționarea cererii de majorare nu poate fi tratată ca o simplă măsură de administrare judiciară, categorie de acte care, potrivit articolului 465 din Codul de procedură civilă, nu poate fi atacată.
„Stabilirea onorariului definitiv aferent executării raportului de expertiză se realizează prin soluționarea de către instanță a cererii de majorare a onorariului provizoriu, în urma analizării pretenției deduse judecății de către expertul judiciar, care este titularul unui drept de creanță, astfel încât această măsură nu poate fi considerată una de administrare judiciară în sensul art. 465 NCPC”, precizează instanța supremă.
Noul statut procesual al expertului judiciar
ÎCCJ arată că, odată ce solicită majorarea onorariului, expertul nu mai are, în această chestiune punctuală, doar rolul unui auxiliar al instanței, ci urmărește valorificarea unui drept patrimonial propriu.
„Formularea de către expert a solicitării de majorare a onorariului provizoriu îi conferă acestuia calitatea de petent, persoană care urmărește valorificarea dreptului subiectiv de încasare a costului integral aferent expertizei efectuate, prin promovarea unei cereri cu configurație proprie”, se arată în comunicatul ÎCCJ.
În consecință, potrivit instanței supreme, „expertul beneficiază de aceleași drepturi procesuale ca și restul părților din proces în considerarea principiului egalității prevăzut de art. 8 din NCPC raportat la art. 13 din același Cod și ale art. 6 CEDO”.
Impactul contestației asupra derulării procesului
Codul de procedură civilă prevede că instanța stabilește prin încheierea de numire inclusiv onorariul provizoriu al expertului, iar ulterior acesta poate fi majorat în condițiile prevăzute de lege. Înalta Curte a mai clarificat că o contestație formulată de expert numai cu privire la soluția referitoare la propriul onorariu nu împiedică restul dispozițiilor din hotărârea instanței să devină definitive.
„Instanța supremă a mai reținut că exercitarea, de către expertul judiciar, a căii de atac prin care contestă soluția pronunțată de instanță asupra cererii sale, din cuprinsul unei încheieri premergătoare sau chiar din hotărârea de dezînvestire, nu afectează posibilitatea ca restul dispozițiilor instanței să dobândească caracter definitiv, în condițiile în care acestea nu sunt atacate de părțile interesate”, precizează ÎCCJ.
Prin urmare, calea de atac exercitată de expert rămâne circumscrisă chestiunii care îl privește direct, respectiv soluția dată cererii privind remunerația sa, fără a redeschide automat celelalte aspecte ale procesului.
Decizia devine obligatorie după publicarea în Monitorul Oficial
ÎCCJ precizează că Decizia numărul 87 din 2026 este obligatorie potrivit articolului 521 alineatul 3 din Codul de procedură civilă și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial după redactarea motivării.
Potrivit regulii prevăzute de Codul de procedură civilă pentru hotărârile prealabile, dezlegarea dată de Înalta Curte este obligatorie pentru instanța care a solicitat-o de la data pronunțării, iar pentru celelalte instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial.
Decizia are astfel o importanță deosebită pentru cauzele civile în care experții solicită majorarea onorariilor stabilite inițial și înlătură interpretarea potrivit căreia soluția instanței referitoare la această cerere ar fi o simplă măsură administrativă, care nu poate fi supusă controlului judiciar.
Recomandările noastre
