Crima ce se voia anunțată la Radio. Asasinarea Primului Ministru Armand Călinescu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Crima din 21 septembrie 1939 se voia anunțată la Radio. Asasinii însă n-ar fi apucat să folosească deloc tehnica de transmisie. În schimb, au fost arestați și executați rapid. Victima lor a fost omul de încredere al Regelui Carol al II-lea. I-a executat acestuia cele mai dure ordine. Avea să beneficieze de o posteritate pozitivă, culmea din partea unora pe care-i persecutase. Așa se scrie Istoria uneori. Sau, mai bine zis, așa îi reține pe unii memoria colectivă.

Armand Călinescu, din Pitești, în fruntea Guvernului

Armand Călinescu (1893-1939) a fost unul din politicienii Piteștiului. Adică al zonei subcarpatice a Munteniei. Poate, dintre toți piteștenii este singurul care poate fi apropiat de Brătieni, deși s-a format ca adversar al lor. A fost un tip inteligent, dar i-a lipsit viziunea evoluției lucrurilor. Dacă Brătienii conduceau ei dinastia. Armand Călinescu, la fel ca Nicolae Iorga, s-a lăsat aservit dinastiei. A lovit dur în două curente extremiste și asta îi va fi fatal.

Armand Călinescu Sursa foto: Wikipedia

Armand Călinescu era mult mai inteligent și decât Iuliu Maniu și decât Ionel Mihalache. Acesta din urmă, i-a fost mentor politic. Armand Călinescu, în eterna sa funcție de subsecretar de stat la Interne s-a ocupat și de comuniști și de legionari. Asta în epoca în care Europa era scindată între extrema dreaptă și extrema stângă. Evident, cu tradiționalele insule de democrație, Franța și Marea Britanie.

A pus în aplicare ordinul de a se trage în comuniști și de a lichida căpetenii legionare

Lichidarea grevei comuniste din 16 februarie 1933 de la Grivița i se datorează în special lui Armand Călinescu. Asasinarea Căpitanului Codreanu, a Nicadorilor, Decemvirilor, adică „la creme” a Mișcării Legionare poartă amprenta sa organizatorică. A fost pumnul de fier, al mănușii de catifea a regelui-dictator Carol al II-lea. Pe Armand Călinescu, pe undeva l-aș vedea cumva în aceeași galerie cu Ejov, Yagoda sau Beria, călăii lui Stalin. Nu ca ideologie ori ca apetență pentru crime ca Beria, mai degrabă ca inițiator al unor măsuri represive de lichidare a dușmanilor politici. Se spune că Stalin s-ar fi inspirat cumva de la Carol al II-lea cu procesele politice și cu lichidarea troțkiștilor.

Nu este de mirare, că atunci când vor avea ocazia, naziștii și legionarii îl vor elimina pe Armand Călinescu. Nu puteau ajunge încă la Carol al II-lea și nu vor ajunge la el. Destinul lui Armand Călinescu l-a ajutat să ajungă mai repede la final, prin faptul că a devenit unicul Președinte al Consiliului de Miniștri, în primăvara lui 1939 pe care România îl mai putea avea.

Armand Călinescu, asasinat în București, la ora 14.00, pe 21 septembrie 1939

Președintele Cosiliului de Miniștri, Armand Călinescu pleacă în jurul orei 13.40 a zilei de 21 septembrie 1939 de la Ministerul de Război, unde era ad-interim. Adică de pe Strada Câmpineanu, în spatele Cișmigiului. În ciuda funcției, premierul circula cu o singură gardă de corp, Radu Androne și neescortat auto. Asta văzuseră și legionarii. Un grup de 8 legionari, condus de Miti Dumitrescu, tânăr avocat, a planificat lovitura. Grupul era format din 8 cu tot cu șeful lor.

Mașina ministerială urca peste Dâmbovița să ajungă la Cotroceni. Undeva la o intersecție mare s-a produs atentatul, la ora 14.00. Este vorba de intersecția Căii Victoriei cu Știrbei Vodă, pornind din Câmpineanu-Elisabeta sau intersecția dintre actualul Bulevard al Eroilor și Bulevardul Eroilor Sanitari. Asta,  judecând după monunentul plasat ulterior care amintea de asasinat. O căruță taie calea mașinii ministeriale. O mașină, a legionarilor, care urmărea din spate, o acroșează. Garda de corp coboară, e lichidată. Șoferul și pasagerul sunt ciuruiți de gloanțe.

Mașina cu cei șase asasini pleacă la Radio România. Acolo legionarii întrerup programul și vor să anunțe crima. Se pare că angajații de la Radio ar fi scos stația din emisie.  Doi legionari, cu ajutoarele lor, care urmăriseră traseul și nu participaseră, deja erau baricadați. Vor fi lichidați de Poliție. Criminalii s-au predat. Numit în regim de urgență ca Premier, generalul Argeșeanu care conduce până la 27 septembrie 1939, la ora 18.00 îi execută la locul crimei pe făptuitori. Au loc represalii crunte anti-legionare în țară.

Comuniștii au avut nevoie de imaginea de antifascist a lui Armand Călinescu

Armand Călinescu a fost lichidat din ordinul lui Hitler pentru că permisese Tezaurului Poloniei, Armatei și Guvernului să intre în România la începutul lui septembrie 1939. Hitler dorea Tezaurul și îi scăpase. Nu era atât de influent la București să poată face vreo combinație și nici Carol nu îl agrea pe Hitler. Spera să aibă cu el negocieri economice de la egal la egal.

Tocmai comuniștii îl vor reabilita în anii comunismului național ceaușist. Inclusiv în filme, imaginea sa este a unui luptător antifascist, a unui personaj uman cu multe calități. Se uitase rolul său la Grivița deși Ion Mihalache sfârșise în februarie 1963, la Râmnicu Sărat inclusiv pentru această acuzație.

Pe Bulevardul Eroilor, nu departe de Stația de Metrou Eroilor (colț cu Bulevardul Eroilor Sanitari), a fost construit un mic monument dedicat memoriei lui Armand Călinescu. Mica placă de marmură purta o frază rostită de către istoricul Nicolae Iorga, la rândul lui, victimă a legionarilor în toamna lui 1940.  După 1989, monumentul a fost vandalizat și cineva a scris numele liderului asasinilor, Miti Dumitrescu. Azi, după construcția Magistralei 5 de Metrou, placa a dispărut inexplicabil. Nu se știe unde se află în prezent.