Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Un fost procuror-șef al Biroului Teritorial Ialomița din cadrul DIICOT, Alexandru Mihailiuc, a fost condamnat definitiv de Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Decizia instanței supreme prevede o pedeapsă de un an de închisoare cu amânarea aplicării pe un termen de supraveghere de doi ani, alături de plata unei amenzi penale în valoare de 80.000 de lei. Infracțiunile pentru care a fost găsit vinovat sunt fals intelectual, fals în declarații și uz de fals.
Condamnare definitivă pentru fostul șef al DIICOT Ialomița. Ce decizie a luat Înalta Curte
Acuzațiile care i s-au adus fostului procuror-șef Alexandru Mihailiuc au legătură cu modul în care a gestionat documentele oficiale în timpul exercitării funcției. Acesta a fost trimis în judecată de procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Conform anchetatorilor, magistratul ar fi determinat trei martori să noteze aspecte necorespunzătoare adevărului în declarațiile oferite în fața sa. Aceste mențiuni vizau restituirea unor sume de bani ridicate anterior în timpul unor percheziții domiciliare. În plus, fostul șef al structurii teritoriale a întocmit trei procese-verbale cu informații false, pe care le-a prezentat ulterior unei comisii de control trimise de la structura centrală.
Sigla DIICOT, miercuri, 10 august 2016. Inquam Photos / Alexandru Busca
Decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție
Prin hotărârea pronunțată în apel de Completul de 5 judecători în materie penală al instanței supreme, condamnarea lui Alexandru Mihailiuc a fost menținută în totalitate. Pe lângă amânarea executării pedepsei cu închisoarea și menținerea amenzii penale de 80.000 de lei, instanța de apel a dispus desființarea înscrisurilor falsificate care au format obiectul cauzei.
Justificarea instanței supreme
Judecătorii au analizat gravitatea faptelor prin prisma calității pe care inculpatul o avea la momentul comiterii lor. „În motivarea soluţiei, instanţa supremă a avut în vedere modalitatea concretă de săvârşire a faptelor şi contextul în care acestea au fost comise, inclusiv antedatarea unor procese-verbale în scopul justificării, în faţa echipei de control, a omisiunii de a dispune măsurile legale. Instanţa a reţinut, de asemenea, că faptele au fost săvârşite în exercitarea profesiei de magistrat, împrejurare care le conferă o gravitate sporită”, mai arată sursa citată.
Recomandările noastre
