Justitie
Breaking news
Legea penisiilor magistraților este constituțională. Proiectul lui Bolojan merge la promulgare. Update
CCR. Sursa foto: Inquam Photos/Octvian Ganea
Din cuprinsul articolului
Update. Judecătorii CCR au decis că Legea pensiilot magistraților este constituțională. Proiectul premierului Ilie Bolojan merge la promulgare, la președintele Nicușor Dan. Legea ar trecut cu cinnci voturi pentru și patru împotrivă. Mihai Busuioc, Bogdan Licu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan ar fi judecătorii care au votat împotrivă.
Știrea inițială
Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește astăzi, de la ora 11.00, pentru a discuta sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la modificarea cadrului legislativ privind pensiile de serviciu ale magistraților.
Ședința are loc după ce pronunțarea asupra obiecției de neconstituționalitate a fost amânată de cinci ori.
La reuniunea programată miercuri „nu va mai exista o amânare”, au declarat surse apropiate situației. În acest context, judecătorii Curții ar putea decide fie să trimită către Curtea de Justiție a Uniunii Europene solicitarea formulată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, fie să se pronunțe pe fondul sesizării.
Contextul procedural al cauzei
Dosarul aflat pe masa Curții Constituționale vizează obiecția de neconstituționalitate depusă de instanța supremă cu privire la proiectul legislativ ce aduce modificări sistemului pensiilor de serviciu pentru magistrați.
Până în prezent, analiza a fost marcată de mai multe amânări.
Printre situațiile care au influențat calendarul s-a numărat cererea de concediu paternal formulată de judecătorul Gheorghe Stan.
Acesta a fost însă prezent la ședința din 11 februarie, în cadrul căreia pronunțarea a fost din nou amânată.
În ședința de astăzi, Curtea ar urma să adopte o decizie procedurală sau de fond, în funcție de opțiunea majorității judecătorilor.
Solicitarea adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene
Pe 10 februarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat oficial că a cerut Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Instanța supremă a precizat:
„Prin această cerere este solicitată verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”.
Demersul vizează clarificarea modului în care modificările legislative propuse se raportează la normele europene privind independența justiției și protecția statutului magistraților.
Declarațiile fostului președinte al CCR
În contextul repetatelor amânări, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean a afirmat că, în eventualitatea sesizării CJUE, o hotărâre ar putea fi pronunțată într-un interval extins de timp.
Zegrean a explicat că o soluție de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene ar putea veni „într-un termen de circa doi ani”.
Augustin Zegrean Sursa foto: Octav Ganea / Inquam Photos
El a menționat, de asemenea, precedentele din Polonia și Ungaria, unde CJUE s-a pronunțat în cauze ce au vizat statutul magistraților.
Reacții în urma amânărilor CCR
Tema pensiilor de serviciu și succesiunea amânărilor de la Curtea Constituțională au generat reacții și din partea unor actori politici.
Președintele României, Nicușor Dan, a criticat întârzierile procedurale, declarând: „Nu fac bine nici Curții, nici imaginii statului”.
Subiectul a rămas în atenția opiniei publice, în condițiile în care reforma pensiilor speciale reprezintă un punct central al dezbaterii legislative și instituționale.
Ce prevede proiectul legislativ
Proiectul legislativ aflat în analiza Curții Constituționale introduce o serie de modificări privind regimul pensiilor de serviciu ale magistraților.
Documentul stabilește corelarea vârstei de pensionare cu vârsta standard prevăzută în sistemul public de pensii. Până la 31 decembrie 2026 este instituită vârsta minimă de pensionare de 49 de ani.
Actul normativ prevede condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 35 de ani, criteriu ce urmează să fie introdus etapizat.
Totodată, vârsta de pensionare va crește gradual, cu câte un an pentru fiecare generație, printr-un mecanism de eșalonare progresivă.
După finalizarea etapelor tranzitorii, pragul de pensionare va ajunge la 65 de ani.
În ceea ce privește cuantumul pensiei, proiectul stabilește un nivel de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor aferente ultimelor 60 de luni de activitate.
Pensia netă este plafonată la maximum 70% din venitul net corespunzător ultimei luni de activitate
Ședința Curții Constituționale este urmărită cu interes de sistemul judiciar și de mediul politic, având în vedere implicațiile asupra regimului pensiilor de serviciu.
În funcție de hotărârea adoptată, procesul legislativ ar putea continua sau ar putea intra într-o nouă etapă procedurală la nivel european.
