Ilie Bolojan: Elementele de bază pentru reforma administrativă este convenit în coaliție

Elementele principale ale pachetului privind reforma administrației publice au fost stabilite în cadrul coaliției de guvernare, iar eliminarea normei de hrană a fost discutată exclusiv la nivel de analiză, fără a fi adoptată o decizie în acest sens, a declarat marți seara premierul Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan: Nu mai este nevoie de armonizare pe ceea ce s-a convenit

Invitat la TVR 1, șeful Executivului a fost întrebat dacă sunt necesare ajustări suplimentare asupra pachetului de reformă, în contextul apariției unor informații privind posibila eliminare a normei de hrană.

„Nu mai este nevoie de armonizare pe ceea ce s-a convenit. Ieri a fost o discuţie destul de lungă, care a fost închisă în cursul zilei de astăzi, în care elementele de bază ale pachetului pentru reforma în administraţie au fost convenite. E adevărat că ieri au fost luate în calcul şi alte aspecte care ţin de realizarea unor economii la cheltuielile de bază, în aşa fel încât să existe spaţii fiscale pentru a susţine investiţiile anul acesta, dar închizându-se toate aceste discuţii, inclusiv discuţiile care au fost legate de norma de hrană, ele au rămas într-o fază în care nu se va acţiona asupra normei de hrană, deci a fost doar o discuţie de analiză”, a precizat Ilie Bolojan.

Ce spune Ilie Bolojan despre eliminarea normei de hrană

Premierul a explicat că propunerea privind norma de hrană și alte măsuri de reducere a cheltuielilor, estimate la aproximativ 10% în administrație, au fost discutate la inițiativa Ministerului Finanțelor.

„ceastă discuţie şi celelalte măsuri, mai multe măsuri, au fost discutate la propunerea Ministerului de Finanţe, deci a fost o discuţie legată de ipoteze de lucru, iar celelalte aspecte care sunt cuprinse sunt legate de reducerea de cheltuieli de aproximativ 10% în administraţie.

Că ne place, că nu ne place, aici nu e vorba de tăieri, ci e vorba de a face un audit de personal în fiecare instituţie şi acolo unde se constată că există posibilităţi de a reduce cheltuielile, acolo unde personalul este supradimensionat, este raţional pur şi simplu să reduci aceste cheltuieli, pentru că ele sunt cheltuieli de bază care se multiplică an de an şi cât timp România nu are bani din veniturile proprii să asigure echilibrele bugetare şi trebuie să se împrumute cu sume foarte mari de bani, în fapt, noi risipim aceşti bani şi, deci, această măsură este una care se va pune în practică şi ar trebui să aibă efecte în anii următori", a explicat Bolojan.

Reduceri diferențiate în administrația locală și centrală

În ceea ce privește administrația locală, premierul a arătat că vor fi aplicate grile în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale.

„E vorba de reducerea cheltuielilor salariale, în aşa fel încât să avem acest efect atât în administraţia locală, prin grilele care ţin cont de numărul de locuitori ai fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Aceste grile vor fi reduse în aşa fel încât acolo unde personalul este corect calculat nu vor fi afectaţi, sunt cel puţin o treime din localităţile din România în această situaţie. Acolo unde personalul este supradimensionat, vor trebui să îşi facă reduceri de cheltuieli", a susţinut premierul.

Cum vor fi făcute reducerile de cheltuieli în administrația centrală

Pentru administrația centrală, măsura va presupune realizarea unui audit de personal în lunile următoare.

„Iar pentru câteva domenii unde ministerele au solicitat o punere în practică ţinând cont de specificul acestui minister au fost cuprinse precizări în aşa fel încât aceste reduceri de cheltuieli, această mai bună alocare a resurselor să se facă ţinând cont de specificul acestor ministere.

Sunt patru ministere în principal, e vorba de Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Sănătatea şi componenta de Cultură. Acestea sunt domeniile, pentru că pe partea de Educaţie, în zona, de exemplu, de preuniversitar sau în toate ministerele, unde pe parcursul anului trecut şi până acum s-au făcut economii de personal prin măsurile care au fost luate, aceste economii vor fi luate în calcul, iar cele care se vor face în cursul acestui an vor reprezenta, practic, diferenţa până la această cotă de 10%", a declarat Bolojan.

Ilie Bolojan: Nu este o tăiere de 10%

Șeful Guvernului a insistat că acordul încheiat cu liderii coaliției nu presupune o diminuare automată a cheltuielilor salariale cu 10% în toate instituțiile.

„Deci nu este o tăiere de 10%, dar fondul, anvelopa de cheltuieli, pe componenta de salarii ar urma să aibă aceste reduceri, care vor fi făcute ţinând cont de specificul fiecărei activităţi", a spus Bolojan.

Ministerul Culturii, o excepție de la regulă

Ca exemplu, a menționat Ministerul Culturii, unde restructurările sunt dificile, dar pot fi identificate alte modalități de eficientizare.

„Este o exceptare în zona Ministerului Culturii, unde oricum pe componenta de instituţii de cultură salarizarea nu este la un nivel mare, unde oricum e foarte greu să faci restructurări, dar măsurile pe care ministerul trebuie să le cuprindă sunt să îmbunătăţească managementul. Şi, de exemplu, dacă la un moment dat o instituţie de cultură îşi îmbunătăţeşte încasările din vânzările de bilete, (...) în fapt, reducerea de cheltuieli se face, pentru că încasările sunt mai mari şi ponderea cheltuielilor de personal scade din totalul alocărilor pe care le face bugetul de stat", a arătat Ilie Bolojan.

Premierul a confirmat că în domenii precum ordine publică și apărare, unde nu există surplus de personal, economiile nu vor proveni din reduceri directe, ci din ajustări ale condițiilor de pensionare.

„Aşa este. De exemplu, pe componenta de ordine publică şi pe cea de apărare, unde, în momentul de faţă, nu avem un surplus de personal, practic economia pe fondul de salarii se va face prin creşterea vârstei de pensionare. (...) Nu ne mai putem permite să pensionăm oameni în deplinătatea forţei fizice şi intelectuale la 50, 51, 52 de ani, în condiţiile în care generaţiile care ies la pensie sunt formate din 300, 400 de mii de români, iar cele care vin să le înlocuiască sunt tot mai reduse. Gândiţi-vă că anul trecut am avut 150.000 de naşteri, rotunjesc, în România, ceea ce înseamnă că vom avea o problemă pur şi simplu de suportabilitate a sistemului de pensii în anii următori", a afirmat premierul Ilie Bolojan.