România, printre țările cu cele mai mari scumpiri la alimente. Unde ne aflăm față de restul Europei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România se află printre țările Uniunii Europene cu cele mai mari scumpiri la alimente și băuturi nealcoolice în ultimii cinci ani. Între august 2021 și august 2026, prețurile au urcat cu 53%, însă comparația dintre salariul minim și costul alimentelor arată că puterea de cumpărare a crescut în aceeași perioadă.

O analiză realizată de Euronews Business în 26 de țări europene compară evoluția prețurilor alimentelor cu modificările salariilor minime și urmărește cât de mult s-a schimbat cantitatea de produse care poate fi cumpărată dintr-un salariu minim brut.

În majoritatea statelor analizate, salariile minime au avansat mai repede decât prețurile alimentelor, însă există și țări în care angajații plătiți cu salariul minim își permit în prezent mai puține produse decât în urmă cu cinci ani.

România, printre țările cu cele mai mari scumpiri la alimente

La nivelul Uniunii Europene, prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au înregistrat scumpiri în medie cu 34% între august 2021 și august 2026, potrivit datelor Eurostat. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în Ungaria, unde prețurile au avansat cu 57%.

Bulgaria urmează cu o creștere de 54%, iar România se află imediat după aceasta, cu 53%. La polul opus, Cipru a consemnat cea mai redusă majorare din UE, de 21%.

Dacă sunt analizate 35 de state europene, Elveția are cea mai mică creștere a prețurilor alimentelor și băuturilor nealcoolice, de numai 5%.

Turcia, caz aparte: creștere de 752%

Situația este mult diferită în Turcia, unde prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu 752% în intervalul analizat. Evoluția reflectă mai mulți ani de inflație ridicată și deprecierea puternică a lirei turcești, care a majorat costurile bunurilor și materiilor prime importate.

Scăderea monedei a fost alimentată parțial și de reducerile de dobândă începute în 2021, într-o perioadă în care inflația era deja în creștere. Dobânzile mai mici au redus atractivitatea lirei și au accentuat presiunile asupra cursului.

În 2023, Turcia a schimbat direcția și a început să majoreze puternic dobânzile, însă prețurile au continuat să avanseze.

Războiul din Ucraina a pus presiune suplimentară pe prețuri

Alimentele se scumpeau deja în Uniunea Europeană înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. Războiul a amplificat însă presiunile prin creșterea costurilor pentru energie, îngrășăminte și transport și prin perturbările produse pe piețele agricole.

O parte dintre aceste costuri au ajuns ulterior în prețurile plătite de consumatori în magazine.

În marile economii ale Uniunii Europene, alimentele s-au scumpit cu 25% în Franța, 30% în Italia, 34% în Germania și 35% în Spania între august 2021 și august 2026.

Salariile minime au crescut puternic în mai multe state

În aceeași perioadă au fost majorate și salariile minime brute lunare în numeroase țări europene care au un salariu minim stabilit prin lege. Ungaria a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, de 93%.

În Germania, salariul minim a urcat cu 46%, în Spania cu 29%, iar în Franța cu 20%. Comparațiile sunt realizate în monedele naționale ale statelor respective. Și în această categorie Turcia se află mult peste celelalte state analizate, cu o creștere de 823% a salariului minim în cinci ani.

Salariile minime s-au mai mult decât dublat și în Serbia, cu o creștere de 103%, și în Muntenegru, cu 102%.

Bani. Sursa foto: Captură video

Salariul mai mare nu înseamnă automat și mai multe alimente

Comparația nu se limitează la diferența dintre procentul de creștere a salariului minim și cel al prețurilor.

Analiza urmărește câte alimente putea cumpăra un salariu minim brut în august 2021 și câte poate cumpăra în august 2026.

Metoda nu ia în calcul însă taxele, chiria sau celelalte cheltuieli suportate de angajați.

Simpla scădere a inflației alimentare din procentul de creștere a salariului poate da rezultate înșelătoare, în special în statele cu inflație foarte ridicată.

Trei țări au pierdut din puterea de cumpărare

În trei dintre cele 26 de state comparate, puterea de cumpărare a angajaților remunerați cu salariul minim a scăzut în raport cu prețul alimentelor.

Malta înregistrează cea mai mare pierdere, de 6%.

Astfel, dacă un salariu minim permitea cumpărarea a 100 de coșuri de alimente în august 2021, cinci ani mai târziu aceeași remunerație raportată la noile prețuri permite cumpărarea echivalentului a 94 de coșuri.

Spania a înregistrat o scădere de 5%, iar Franța una de 4%.

România, între țările cu o creștere de peste 20% a puterii de cumpărare

În pofida acestor scumpiri mari înregistrate la alimente, România se află și printre statele unde salariul minim a câștigat teren în raport cu prețurile produselor alimentare. Cele mai importante creșteri ale cantității de alimente care poate fi cumpărată dintr-un salariu minim au fost în Serbia și Muntenegru, ambele cu 37%.

Un angajat care putea cumpăra echivalentul a 100 de coșuri alimentare în 2021 ar putea cumpăra 137 în 2026.

Croația, Albania, România, Ungaria, Bulgaria și Lituania au înregistrat, la rândul lor, creșteri de peste 20%.

Avansul puterii de cumpărare raportate strict la alimente a fost de 10% în Irlanda, 9% în Germania, 7% în Grecia, 6% în Belgia și Țările de Jos și 3% în Portugalia.