PSD cere răspunsuri pentru Sănătate, Educație și Familie în programul lui Siegfried Mureșan: „Tăiem, tăiem, tăiem”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Social-democrații au contestat mai multe prevederi din programul de guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a susținut că programul nu oferă soluții concrete pentru problemele sistemului sanitar, în timp ce Natalia Intotero a reclamat lipsa unor măsuri suficient de clare pentru educație, familie și tineret.

Sănătatea, între lipsa medicilor și presiunea pe cheltuieli

Alexandru Rogobete a declarat că a citit integral capitolul dedicat Sănătății și a calificat documentul drept „o rușine”, susținând că în spatele formulărilor generale nu se regăsesc răspunsuri pentru problemele majore ale sistemului public.

„Am citit integral capitolul dedicat Sănătăţii din noul program de guvernare. Dincolo de formulările frumoase şi de principiile generale, lipsesc răspunsurile serioase la marile probleme care apasă astăzi sistemul public de sănătate. Unde este strategia pentru resursa umană? Unde este deblocarea posturilor din spitale? Unde este plata corectă a gărzilor şi reorganizarea lor? Unde sunt soluţiile pentru specialităţile deficitare şi măsurile concrete prin care păstrăm medicii, asistentele şi ceilalţi profesionişti în România?”, a scris Rogobete pe Facebook.

sursa: Facebook

Fostul ministru a întrebat și unde sunt prevăzute soluțiile pentru creșterea accesului pacienților la medicamente și terapii inovative, investițiile în inovație, cercetare clinică și dezvoltare, precum și măsurile pentru industria farmaceutică din România.

Rogobete a reclamat și lipsa unui plan concret pentru dezvoltarea ambulatoriului de specialitate și a continuării marilor investiții în infrastructura spitalicească.

„Unde sunt investiţiile dedicate patologiilor critice, secţiilor ATI şi UPU? Unde este reforma sistemului de transfuzii şi modernizarea laboratoarelor? Şi, mai ales, unde este reforma reală a CNAS, instituţie care ar trebui reconstruită în jurul pacientului, nu doar transformată într-un mecanism de control al costurilor?”, a mai transmis el.

În opinia social-democratului, în locul unor măsuri concrete apar în program principii precum „pacientul în centru”, „finanţarea urmează performanţa” și „banii urmează pacientul”.

CNAS, medicamentele și investițiile care lipsesc din program

Alexandru Rogobete a susținut că Sănătatea trebuie privită inclusiv ca parte a securității naționale și ca un domeniu care poate genera investiții, cercetare, locuri de muncă înalt calificate și valoare adăugată pentru economie.

El a afirmat însă că programul de guvernare păstrează elemente din abordarea promovată anterior de Ilie Bolojan și de conducerea CNAS, axată, în opinia sa, pe costuri și reducerea cheltuielilor.

„În schimb, regăsesc prea mult din aceeaşi filosofie promovată de Ilie Bolojan şi de conducerea CNAS: cost, grad de ocupare, reducerea capacităţilor considerate insuficient utilizate şi presiune pe cheltuieli. Tăiem, tăiem, tăiem”, a transmis Rogobete.

El a susținut că această abordare riscă să slăbească sistemul public și a enumerat din nou domeniile în care consideră că sunt necesare investiții: medici, asistente, medicamente, infrastructură, cercetare, inovație și acces la servicii medicale.

„Riscul este să continue aceeaşi politică de constrângere financiară care poate slăbi şi mai mult sistemul public. România nu are nevoie de încă o listă de dorinţe. Are nevoie de medici, asistente, medicamente, investiţii, infrastructură, cercetare, inovaţie şi acces real la sănătate”, a afirmat fostul ministru.

Întrebările lui Rogobete pentru Oana Gheorghiu

Alexandru Rogobete a adresat și o serie de întrebări Oanei Gheorghiu, propusă pentru funcția de ministru al Sănătății, făcând referire la pozițiile pe care aceasta le-a avut în societatea civilă.

El a amintit că Oana Gheorghiu a vorbit anterior despre accesul pacienților la tratament, despre bolnavii de cancer, dreptul pacienților la standarde moderne de îngrijire și nevoia de schimbare a sistemului.

Oana Gheorghiu. Sursă foto: Facebook

„Iar Oana Gheorghiu, propusă acum pentru Ministerul Sănătăţii, are o întrebare importantă la care trebuie să răspundă. Ani de zile, din societatea civilă, a vorbit despre accesul pacienţilor la tratament, despre bolnavii de cancer, despre dreptul pacienţilor la standarde moderne de îngrijire şi despre nevoia de schimbare a sistemului. Unde sunt toate acestea acum? Unde este acea voce în programul de guvernare pe care ar urma să îl pună în aplicare? Le-a uitat? Nu mai crede în ele? Sau au fost doar teme de campanie şi comunicare ale perioadei de ONG?”, a transmis Rogobete.

Educația și promisiunea celor 6% din PIB

Și Natalia Intotero a contestat prevederile programului de guvernare, concentrându-se asupra capitolelor referitoare la educație, familie și tineret.

„Un program de guvernare nu înseamnă să înşiri intenţii frumoase. Înseamnă să spui clar ce faci, pentru cine, cu ce bani şi până când. Am citit propunerile din noul program de guvernare, în special capitolele referitoare la educaţie, familie şi tineret. Concluzia mea este că multe dintre măsuri pun accentul pe întoarcerea cât mai rapidă a oamenilor în câmpul muncii, în timp ce sprijinul concret pentru familii şi tineri rămâne insuficient conturat”, a scris ea pe Facebook.

Natalia Intotero. Sursă foto: Facebook

În privința Educației, Intotero a făcut referire la promisiunea alocării a 6% din PIB, susținând că, fără un calendar bugetar clar, există riscul ca această prevedere să rămână doar o cifră pe hârtie.

Ea a vorbit și despre măsurile anunțate pentru reducerea abandonului școlar: „În acelaşi timp, programul vorbeşte despre reducerea abandonului şcolar. Dar acest flagel nu se rezolvă doar prin baze de date şi monitorizare. Un copil aflat în risc de abandon are nevoie, în primul rând, de sprijin real: hrană, consiliere, transport, servicii sociale şi o familie care să poată face faţă costurilor educaţiei”.

Creșele și locuințele, în centrul criticilor privind familia

Natalia Intotero a făcut referire și la capitolul „Natalitate și familie”, în special la prevederea potrivit căreia părinții pot păstra indemnizația dacă revin la muncă după șase luni de la nașterea copilului.

„Părinţii pot păstra indemnizaţia dacă se întorc la muncă după 6 luni de la naşterea copilului. În teorie sună bine pentru venituri, dar în practică pune o presiune uriaşă pe părinţi, în condiţiile în care reţeaua de creşe este încă insuficientă, iar cumpărarea unei locuinţe devine un vis tot mai greu de atins pentru tot mai multe familii”, a arătat social-democrata.

Ea a menționat și măsurile privind locuințele pentru tineri și familiile tinere, despre care a susținut că nu sunt însoțite de un mecanism concret de aplicare.

„Programul de guvernare vorbeşte despre locuinţe pentru tineri şi familii tinere, dar nu vedem un mecanism concret care să ne spună cine le construieşte, cu ce bani, câte locuinţe vor fi disponibile, pentru câte familii şi în ce condiţii vor fi alocate”, a mai arătat Intotero.

Ajutorul pentru chirie și studenții care nu lucrează

În ceea ce privește Tineretul, Natalia Intotero a afirmat că investiția în educație reprezintă și o investiție în viitorul României.

Ea a criticat condiționarea ajutorului pentru chirie acordat studenților de angajare și a întrebat ce se întâmplă cu cei care aleg să se dedice exclusiv studiilor.

„Ajutorul pentru chirie acordat studenţilor este condiţionat strict de angajare. Ce se întâmplă cu cei care vor să se dedice exclusiv studiului? Pe ei îi lăsăm de izbelişte? Un student care învaţă şi nu lucrează nu este mai puţin important pentru societate. Investiţia în educaţie este tot o investiţie în viitorul României”, a transmis ea.

Natalia Intotero a încheiat susținând că măsurile privind natalitatea, educația și tinerii trebuie să fie concrete, finanțate și măsurabile.

„Natalitatea nu se creşte prin sloganuri. Educaţia nu se repară cu măsuri care sună bine pe hârtie, dar nu răspund problemelor concrete din viaţa copiilor şi familiilor. Iar tinerii nu rămân în România şi nu îşi întemeiază familii doar pentru că le promitem programe. Au nevoie de politici publice concrete, finanţate şi măsurabile”, a fost mesajul acesteia.