Ce înseamnă naționalism: Dacă exprimă iubire, de ce să-mi fie frică de el? Dezbatere istorică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

În cadrul podcastului “Evenimentul Istoric” de vineri, 25 septembrie, Dan Andronic și Florian Bichir au comentat afirmațiile academicianului Ioan-Aurel Pop despre naționalism, patriotism și iubirea de națiune. Nu este vorba de o alegere a termenilor, ci de nuanțarea lor.

Andronic a apreciat intervenția drept „o abordare extrem de rațională”, în timp ce Bichir a susținut necesitatea diferențierii atașamentului național de xenofobie, adăugând o nuanță privind raportul dintre patrie și neam. Examenul istoriei se trece prin filtrul mentalității.

Naționalism în istorie

Discuția a pornit de la fragmente dintr-un discurs al istoricului, prezentate în cadrul unei dezbateri despre evaluarea personalităților trecutului și despre felul în care sunt folosite astăzi conceptele politice.

Dan Andronic a explicat în debutul emisiunii că este “un discurs în care abordează extrem de curajos, pentru că asta mi-a atras atenția, curajul lui Ioan Aurel Pop, o problemă considerată spinoasă până la urmă. Ce scriitori, ce oameni politici care au avut activitate culturală intră în zona asta judecății noastre de azi, uitându-ne în trecut?”

Tot el a continuat cu ideea că “istoria nu trebuie judecată, ci istoria trebuie învățată. Istoria trebuie înțeleasă. Să judeci lucrurile în istorie cu mintea de acum nu înseamnă altceva decât să schimbi grilele și să nu înțelegi că, de fapt, o istorie nu înseamnă numai istoria gesturilor politice, ci există și o istoria mentalităților. Există o istoria a modului în care se comportau, gândeau și învățau. Oamenii acum 100 de ani, acum 200 de ani”.

Ioan-Aurel Pop despre naționalism: „Dacă exprimă iubire, de ce să-mi fie frică de el?”

În intervenția reluată, Ioan-Aurel Pop a explicat că folosește termenul „naționalism” în sensul iubirii de națiune. Academicianul a pus această definiție în legătură cu patriotismul, înțeles ca atașament față de patrie și față de locurile în care au trăit înaintașii.

„Patriotismul înseamnă iubirea de patrie, adică de locul în care s-a născut paterul, tata, bunicul, bunica, mama”, a afirmat istoricul. Referindu-se la naționalism în sensul pe care îl atribuie termenului, Pop a întrebat: „Dacă exprimă iubire, de ce să-mi fie frică de el?”

Academicianul a susținut că, în discursul contemporan, noțiunea este asociată frecvent cu xenofobia și șovinismul. În opinia sa, discuția trebuie să înceapă prin clarificarea sensului în care sunt folosite aceste cuvinte. „Dar mie îmi place să explic termenii înainte de a-i folosi”, a precizat Ioan-Aurel Pop.

Dan Andronic: „O abordare extrem de rațională”

Imediat după difuzarea fragmentului, Dan Andronic a apreciat explicațiile academicianului: „O abordare extrem de rațională”. Moderatorul a insistat asupra distincției dintre o opinie exprimată de un istoric și o poziție formulată în numele unei instituții. În interpretarea sa, intervenția lui Pop trebuie privită ca o exprimare personală, asumată în calitate de specialist.

„Dar acum el vorbește în calitate de istoric, în calitate de academician”, a spus Andronic. Acesta a adăugat că „nu poți să vorbești în numele unei instituții și să emiți păreri personale sau judecăți de valoare”.

Comentariul său a pus astfel accentul atât pe explicația termenului „naționalism”, cât și pe cadrul în care academicianul își formulează opiniile.

Florian Bichir: „Poți să ai mai multe patrii, dar un singur neam”

Florian Bichir a susținut ideea că iubirea față de propria națiune trebuie deosebită de ostilitatea față de alte comunități. Istoricul a introdus însă o nuanță în apropierea dintre patriotism și naționalism propusă de Pop, evocând formula: „poți să ai mai multe patrii, dar un singur neam”.

„Patria, până la urmă, dacă e să o definim, o definim geografic”, a explicat Bichir. În argumentația sa, teritoriul unui stat se poate modifica, în timp ce apartenența la un neam are o altă continuitate. Bichir se declară naționalist, dar susține că acest atașament nu presupune respingerea progresului altor grupuri.

Pentru a ilustra diferența față de xenofobie, el a invocat posibilitatea de a învăța de la o comunitate care progresează, în loc de a o trata cu ostilitate: „Învăț de la el!”

Identitatea națională și memoria istorică, în centrul discuției

Dan Andronic a legat dezbaterea despre naționalism de modul în care o societate își înțelege trecutul. El a susținut că istoria cuprinde atât exemple pozitive, cât și fapte reprobabile, iar această complexitate trebuie păstrată în discuția publică.

„Istoria care e făcută de oameni reprezintă memoria colectivă a unei națiuni”, a afirmat moderatorul. Poziția continuă ideea formulată de Andronic la începutul emisiunii, când a pledat pentru studierea contextului în care au trăit și au acționat personalitățile istorice: „Părerea mea este că istoria nu trebuie judecată, ci istoria trebuie învățată. Istoria trebuie înțeleasă.”