Guvernul României a aprobat, joi, 12 noiembrie, hotărârea privind prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, începând cu 14 noiembrie. Raed Arafat, a precizat că măsurile care vizează prevenirea şi controlul infecţiilor cu SARS-CoV-2 prevăzute sunt similare cu cele în vigoare. Totodată, s-au stabilit regulile de organizare a sărbătoririi Zilei Naţionale a României în 1 decembrie.

Raed Arafat a menţionat că s-a creat baza legală pentru ordinul privind condiţiile de protecţie sanitară în secţiile de vot care vor fi organizate în afara României, în contextul alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020. „De asemenea, s-au clarificat anumite aspecte, şi anume: se elimină sintagma "pieţe mixte şi volante" din categoria tipurilor de pieţe care au activitatea suspendată şi se permite organizarea pieţelor volante în spaţii publice deschise", a declarat Arafat.

Starea de alertă în România

Starea de alertă pe teritoriul României a fost instituită la 18 mai 2020, prin Hotărârea de Guvern (HG) nr. 394/2020 privind instituirea stării de alertă, în contextul pandemiei de COVID-19. Potrivit acesteia, starea de alertă s-a instituit pe întreg teritoriul ţării, începând cu data de 18 mai 2020, pe o durată de 30 de zile. Starea de alertă a fost prelungită consecutiv cu 30 de zile de încă alte 5 ori.

Starea de alertă în România este reglementată de două acte normative: OUG nr. 68 din 14 mai 2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al protecţiei civile şi Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 68 din 14 mai 2020 prevede că starea de alertă este declarată de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), cu acordul prim-ministrului, pentru o perioadă maximă de 30 de zile, care poate fi prelungită pentru o perioadă care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

Legea nr. 55 din 15 mai 2020 arată că starea de alertă se instituie de către Guvern, prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, şi nu poate depăşi 30 de zile. Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării sau doar pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, după caz. Conform Legii nr. 55, starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menţinerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

Condiţiile declarării şi prelungirii stării de alertă

Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii.

Starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menţinerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile. Starea de alertă încetează, înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menţinerea unui răspuns amplificat.

OUG 68/2020 prevede că, la declararea stării de alertă şi pe durata acesteia, comitetele pentru situaţii de urgenţă hotărăsc aplicarea uneia sau mai multor măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns, pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor şi pentru diminuarea impactului tipului de risc.

Care sunt măsurile ce pot fi impuse?

Printre măsurile privind diminuarea impactului tipului de risc, enumerate de Legea 55/2020 se numără: restrângerea sau interzicerea organizării şi desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spaţii deschise, precum şi a unor întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise; restrângerea sau interzicerea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor în locurile sau intervalele orare stabilite; închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat; limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activităţii unor instituţii sau operatori economici.

Declararea stării de alertă la nivel naţional

Potrivit OUG 68/2020, starea de alertă la nivel naţional sau la nivelul mai multor judeţe este declarată de către CNSU, cu acordul prim-ministrului. Tot CNSU este cel care declară prelungirea sau încetarea stării de alertă.

Conform Legii 55/2020, starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, şi nu poate depăşi 30 de zile. Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării sau doar pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, după caz. Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului. Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată. Parlamentul poate încuviinţa măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări.

Declararea stării de alertă la nivel judeţean sau local

La nivel judeţean, cel care declară starea de alertă la nivelul uneia sau mai multor localităţi din judeţ ori la nivelul întregului judeţ este Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cu acordul ministrului afacerilor interne.

În mod similar, Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia. La nivel local, starea de alertă este declarată de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, cu acordul prefectului.

Hotărârile prin care se declară starea de alertă şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata acestei stări pot fi atacate în instanţele de contencios-administrativ.