Două sonde au ajuns pe orbita lui Mercur. Planeta va fi studiată simultan de Europa și Japonia
- Iulia Moise
- 22 noiembrie 2026, 11:27
Sonde BepiColombo / sursa foto: ESA
Misiunea spațială BepiColombo, realizată de Agenția Spațială Europeană (ESA) și Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA), a intrat sâmbătă, 21 noiembrie 2026, pe orbita lui Mercur, după aproape opt ani de călătorie prin Sistemul Solar.
Evenimentul marchează revenirea unei misiuni spațiale în apropierea celei mai mici planete de la încheierea explorării realizate de sonda NASA Messenger în 2015.
Cele două orbitere, unul european și unul japonez, vor fi separate în decembrie și vor studia Mercur de la altitudini diferite. Misiunea, estimată la aproximativ 2 miliarde de dolari, urmărește să ofere informații noi despre structura internă a planetei, câmpul magnetic și caracteristicile suprafeței, într-un mediu extrem de dificil pentru echipamentele spațiale.
O călătorie de aproape opt ani și miliarde de kilometri
BepiColombo a fost lansată în octombrie 2018 și a urmat o traiectorie complexă, concepută pentru a reduce viteza navei și a permite capturarea sa de gravitația lui Mercur. În timpul călătoriei, misiunea a realizat survoluri ale Pământului, Venus și Mercur, folosind interacțiunea gravitațională cu aceste corpuri pentru a-și ajusta traseul.
Înainte de etapa finală, modulul de transport al misiunii s-a separat de cele două orbitere, iar controlul navigației a fost preluat de sonda europeană Mercury Planetary Orbiter (MPO). Aceasta a asigurat manevrele necesare pentru apropierea de planetă și intrarea pe orbită.
Manevra de inserție orbitală a presupus reducerea vitezei navei prin activarea propulsoarelor, astfel încât gravitația lui Mercur să o poată captura.
Două sonde vor analiza planeta Mercur din perspective diferite
BepiColombo este alcătuită din două instrumente spațiale principale: Mercury Planetary Orbiter (MPO), dezvoltat de ESA, și Mercury Magnetospheric Orbiter (Mio), construit de JAXA. După separarea programată pentru 9–10 decembrie 2026, cele două vor urma orbite distincte, adaptate obiectivelor lor științifice.
MPO va analiza în special suprafața, structura internă și câmpul magnetic al planetei, în timp ce Mio va contribui la studiul magnetosferei și al interacțiunii dintre Mercur și vântul solar.
🔥 Engines are firing!
@BepiColombo should have now begun its #Mercury orbit insertion burn. 🛰️
For the next 37 minutes, MPO's four chemical thrusters will be burning through #BepiColombo 's closest approach of Mercury at an altitude of 635km from the planet's surface.
#ESOC @esa @JAXA_en @esascience @ISAS_JAXA_EN
— ESA Operations (@esaoperations) November 21, 2026
Cercetătorii vor investiga craterele de impact, câmpiile vulcanice, relieful, structura nucleului și evoluția geologică a planetei. Măsurătorile simultane realizate de cele două sonde ar putea permite o analiză mai detaliată a fenomenelor care influențează Mercur.
Temperaturi de peste 427 de grade Celsius, o provocare pentru instrumente
Mercur este planeta cea mai apropiată de Soare, iar condițiile de pe suprafața sa pun probleme tehnice majore pentru orice misiune spațială. Temperaturile pot depăși 427 de grade Celsius, ceea ce impune soluții speciale pentru protejarea electronicii, senzorilor și instrumentelor de măsură.
Proiectarea BepiColombo a inclus sisteme de protecție termică și tehnologii care să permită funcționarea echipamentelor în condiții extreme. Menținerea temperaturilor adecvate pentru instrumentele științifice este una dintre provocările principale ale misiunii.
ESA și JAXA urmăresc ca operațiunile științifice să înceapă în aprilie 2027, după finalizarea etapelor de separare, ajustare orbitală și verificare a instrumentelor.
Mercur, una dintre cele mai puțin explorate planete
BepiColombo este a treia misiune spațială care explorează Mercur, după Mariner 10, care a survolat planeta în anii 1970, și Messenger, misiunea NASA care a intrat pe orbită în 2011 și a încheiat operațiunile în 2015.
Deși Mercur se află relativ aproape de Pământ în comparație cu alte planete, explorarea sa este dificilă din cauza proximității față de Soare, a temperaturilor extreme și a cerințelor de navigație orbitală.
Datele obținute de BepiColombo ar putea contribui la înțelegerea modului în care s-a format și a evoluat planeta, dar și la clarificarea unor întrebări despre structura și proprietățile planetelor telurice din Sistemul Solar.