Grecia, țara cu cea mai mare activitate seismică din Europa

Oamenii de ştiinţă au înregistrat peste 2.000 de falii seismice active în Grecia, creând prima bază de date completă a acestora într-o ţara frecvent afectată de cutremure, potrivit agenției de presă ANA.

Implicații pentru siguranța infrastructurii grecești

Studiul publicat săptămâna aceasta în revista Scientific Data are implicaţii practice pentru siguranţa şi întreţinerea infrastructurilor Greciei, a explicat Vasiliki Mouslopoulou pentru agenţia de presă ANA. Cercetarea oferă informaţii despre distribuţia surselor active de cutremure.

Potrivit geologului, reţelele rutiere, podurile, barajele şi staţiile de generare a energiei electrice trebuie proiectate având în vedere aceste surse, care pot provoca mişcări de teren. Observatorul Naţional din Atena subliniază importanţa acestor date pentru planificarea infrastructurii.

Grecia, monitorizată pentru activitatea seismică

Grecia este considerată cea mai activă ţară seismică din Europa, fiind modelată de un sistem dinamic de subducţie şi de cea mai rapidă derivă a continentelor, potrivit studiului. Baza de date AFG (Active Faults Greece) listează 3.815 urme de falii, grupate în 892 de falii.Dintre acestea, jumătate sunt înregistrate pentru prima dată, iar peste 2.000 de urme de falie sunt clasificate ca active. Datele oferă o imagine detaliată a riscului seismic din regiune.

Naționala masculină de handbal a României, eșec la primul meci de la Euro. 34-40 cu Portugalia

Proiect strategic la frontieră spre Ucraina. Drum expres Suceava-Siret, cu rol civil și militar

Creta. Sursa foto. Pixabay

În luna mai, un cutremur cu magnitudinea de 6,1 a lovit insula Creta şi a fost resimţit până la Atena.  În ianuarie şi februarie, insula Santorini a înregistrat sute de cutremure, determinând evacuarea a mii de locuitori timp de mai multe luni. Activitatea seismică a afectat atât populaţia locală, cât şi turismul în zonă.

Prima hartă naţională a faliilor active din Grecia

Peste 2.000 de urme din baza de date AFG sunt clasificate ca active, iar aproximativ 1.600 ca posibil active. Analiza arată că mai mult de jumătate dintre faliile active influenţează cursurile râurilor, depunerile de sedimente şi limitele dintre munţi şi văi. Unele dintre acestea rămân invizibile, fiind acoperite de straturi geologice mai noi.

Baza de date a studiului a înregistrat aproximativ 35 de rupturi de suprafaţă asociate cu cutremure istorice.