Pe 05.05.2020, Curtea Constituțională a Germaniei a luat o hotărâre care sfidează legislația Uniunii, aruncând pur și simplu în aer tratatele care țin legate cele 27 de țări membre.

Comisia Europeană a amenințat, duminică, 10 mai că va da în judecată țara cu economia cea mai puternică din UE, după ce instanța supremă din Germania a pus sub semnul întrebării legalitatea programului de achiziții de datorii al Băncii Centrale Europene.

Amenințarea Germaniei cu infringementul de către Bruxelles poate avea consecințe uriașe asupra proiectului european, scrie Bloomberg.

Curtea Constituțională a Germaniei a hotărât săptămâna trecută că nu va da curs unei sentințe din 2018 a Curțiie de Justiție a UE, care aviza achizițiile de către BCE a unor datorii în valoare de 2,7 trilioane de euro, începând cu 2015.

Însă, în conformitate cu tratatele UE, CJUE este superioară ierarhic Curții din Germania.

Judecătorii germani au afirmat că „devierea” de la linia UE este posibilă, deoarece judecătorii europeni și-au depășit atribuțiile.

Decizia Curții Constituționale a Germaniei a provocat o reacție dură, duminică, din partea președintei Comisiei Europene, nemțoaica Ursula von der Leyen: „Ultimul cuvânt în materie de legislație europeană aparține întotdeauna Curții Europene. Nimănui altcuiva.”

Comisia Europeană, guvernul UE, are printre atribuții să verifice dacă statele membre se conformează legislației Uniunii.

Dacă apreciază că o țară UE nu se supune legilor blocului, Comisia trebuie să ia măsuri. Mai întâi, ea informează țara cu pricina despre încălcarea de care se face vinovată și încearcă să ajungă la o soluție negociată.

Dacă această tentativă se soldează cu un eșec, Comisia depune o plângere în justiție.

Avertismentul Bruxelles-ului la adresa Germaniei nu este obligatoriu să ducă la o procedură de infringement, dar, pe de altă parte, UE nici nu își permite să treacă cu vederea gestul de frondă al Germaniei.

„Comisia nu poate pur și simplu să ignore această sfidare la adresa legislației UE”, comentează Miguel Maduro, fost avocat general la CJUE, citat de Bloomberg. Dacă ar face astfel, crede el, asemenea sfidări „ar putea fi imitate de alte state. Care ar fi poziția Comisiei în cazul în care Curtea Constituțională a Ungariei, sau Curtea Constituțională a Poloniei, sau altele, ar face același lucru?”

Procedurile de infringement nu sunt ceva neobișnuit în UE. Majoritatea lor însă nu au vreun mare ecou, deoarece au cel mai adesea ca obiect chestiuni strict tehnice despre regulamentele UE.

De obicei, ele se soldează cu un târg în care plângerile UE sunt negociate. Rareori, se soldează cu amenzi.

Însă, în cazul Germaniei, lucrurile stau altfel. Este greu de crezut că instanța supremă cu sediul la Karlsruhe își va schimba hotărârea, dacă CJUE ia o decizie împotriva ei.

Iar acest refuz ar putea duce la o criză instituțională a UE. „Făcând această declarație că ei (Comisia) se gândesc să deschidă o procedură de infringement, fără ca până la urmă să o deschidă, este o abordare isteață, prudentă”, crede Maduro.

UE nu poate acționa în justiție decât statele membre, nu și instituții ale statelor membre. Potrivit legislației internaționale, statele trebuie să se asigure că instituțiile lor respectă legislația și tratatele la care sunt parte, și trebuie să remedieze orice abateri.

O eventuală procedură de infringement la care ar fi supusă Germania ar trebui să ajungă la cea mai înaltă instanță a UE, adică aceeași a cărei decizie judecătorii constituționali germani au atacat-o prin decizia lor din 5 mai.