Funcțiile-cheie din Parlamentul European declanșează negocieri și rivalități

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola. Sursa foto: Captură video Youtube

Cu mai bine de un an înaintea remanierii planificate la jumătatea mandatului legislativ, programată pentru începutul anului 2027, în Parlamentul European au început deja negocieri informale și repoziționări strategice.

Discuțiile vizează redistribuirea celor mai importante funcții de conducere, de la președinția instituției până la șefia comisiilor parlamentare și rolurile executive din grupurile politice.

În centrul atenției se află posibilitatea ca actuala președintă, Roberta Metsola, să candideze pentru un al treilea mandat.

Competiția pentru președinția Parlamentului European

Mandatul președintelui Parlamentului European este de doi ani și jumătate, cu posibilitate de reînnoire, în cadrul unui ciclu legislativ de cinci ani.

Roberta Metsola a indicat anterior că nu exclude o nouă candidatură. Întrebată într-o conferință de presă dacă intenționează să candideze din nou, ea a declarat:

„Suntem încă la 15 luni distanță de remanierea de la jumătatea mandatului, iar eu sunt aici să îmi îndeplinesc în fiecare zi atribuțiile pentru care am fost aleasă.”

Mai mulți eurodeputați susțin că Metsola își consolidează sprijinul politic. Un membru al grupului Renew Europe, citat sub protecția anonimatului, a afirmat:

„Este în plină campanie, oferind favoruri eurodeputaților și funcționarilor.”

Eventuala candidatură ar putea genera tensiuni cu Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), care revendică președinția în baza unui acord de împărțire a puterii. Deocamdată, S&D nu a anunțat un candidat. Un eurodeputat din grupul Verzilor a precizat:

„Mă voi gândi la susținere când vor avea un candidat; nu pot sprijini o revendicare vagă pentru o funcție.”

Surse din Renew Europe afirmă că grupul ia în calcul propunerea unui candidat de compromis.

Testarea „cordonului sanitar” față de extrema dreaptă

Remanierea viitoare va readuce în discuție aplicarea așa-numitului „cordon sanitar”, mecanism informal prin care forțele centriste limitează accesul extremei drepte la funcții executive.

În plan legislativ, cooperarea punctuală a existat deja. Liderul PPE, Manfred Weber, a reiterat însă o poziție fermă: „Este o linie roșie să oferim orice rol politicienilor de extremă dreapta care să reprezinte instituția sau să dețină funcții executive.”

Grupurile liberale și de centru-stânga și-au exprimat rezerve privind consecvența PPE, sugerând că vicepreședințiile și conducerile comisiilor ar putea deveni monedă de negociere.

Contestarea alocării funcțiilor de conducere în Parlementul European

După alegerile europene din 2024, grupurile de extremă dreaptă nu au obținut vicepreședinții sau șefii de comisii.

Grupul Patrioților a contestat decizia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, invocând reguli interne potrivit cărora funcțiile ar trebui să reflecte componența Parlamentului. O hotărâre favorabilă ar putea modifica echilibrul instituțional.

În interiorul Verzilor și Renew Europe au apărut discuții privind eventuale schimbări de leadership. Renew Europe traversează diviziuni între aripa mai orientată spre politici verzi și cea liberal-economică.

Poziția actualei președinte, Valérie Hayer, este considerată vulnerabilă de unele surse politice.

În S&D, stabilitatea conducerii depinde de rezultatul negocierilor pentru președinția Parlamentului. Actuala lideră, Iratxe García, beneficiază de sprijinul delegației spaniole.

Noi alianțe, între eurodeputați

Transferurile între grupuri s-au intensificat. Elisabetta Gualmini, eurodeputat italian, a anunțat trecerea de la S&D la Renew Europe. Lukas Sieper, din Germania, urmează să se alăture Renew Europe.

Valérie Hayer a declarat recent:

„Fiecare grup are interesul de a crește pentru a-și consolida influența.”

Eurodeputatul cipriot Fidias Panayiotou a confirmat planurile de creare a unui nou grup politic, alături de membri ai partidului slovac Smer și ai Alianței Sahra Wagenknecht din Germania.

Tema declarată ar fi „pace și justiție socială”. Inițiativa survine după participarea unor membri la evenimente organizate la Moscova, inclusiv celebrarea Zilei Victoriei în prezența lui Vladimir Putin.

Pentru constituirea oficială a unui grup sunt necesari minimum 23 de eurodeputați din șapte state membre.