Franța suspendă reforma pensiilor, cu prețul menținerii crizei deficitului

Sebastian Lecornu / sursa foto: arhiva EVZ

Decizia premierului francez Sebastien Lecornu de a suspenda reforma pensiilor a oferit piețelor financiare o ușurare semnificativă miercuri, ridicând speranțele că guvernul nu va fi destabilizat, cel puțin pe termen scurt.

Lecornu a declarat că nu va exista nicio creștere a vârstei de pensionare până în 2028, încercând astfel să obțină sprijinul partidelor pentru voturile de neîncredere programate joi.

Reforma pensiilor, parte esențială a moștenirii politice

Reforma pensiilor, parte esențială a moștenirii politice a președintelui Emmanuel Macron, prevedea majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani și introducerea unei perioade minime de contribuție de 43 de ani.

Lecornu a explicat în fața deputaților:

„Nu va exista nicio creștere a vârstei de pensionare de acum până în ianuarie 2028.”

Această concesie a fost propusă pentru a obține sprijinul Partidului Socialist și pentru a evita dizolvarea guvernului în urma moțiunilor de cenzură depuse de partidele de extremă stângă și dreapta.

Partidul de centru-dreapta Les Républicains a anunțat, de asemenea, că nu va susține moțiunile, ceea ce a sporit șansele supraviețuirii guvernului Lecornu.

Suspendarea reformei reflectă tensiunile profunde din societatea franceză privind schimbările în sistemul de pensii, unde opoziția publică și protestele masive au fost constante încă din 2023.

Impactul suspendării reformei pensiilor

Suspendarea reformei pensiilor va avea un impact financiar semnificativ. Lecornu a estimat că această măsură va costa 400 de milioane de euro în 2026 și 1,8 miliarde de euro în 2027, subliniind că aceste costuri „vor trebui compensate prin economii și nu pot fi suportate prin creșterea deficitului”.

Economiștii de la Goldman Sachs au avertizat că amânarea reformei până la alegerile prezidențiale din 2027 ar putea afecta planurile de reducere a datoriei și a deficitului, mai ales dacă subiectul rămâne controversat.

Auditorul public francez a estimat că o suspendare permanentă a reformei ar putea crește datoria publică cu 3–4 puncte procentuale din PIB în următorul deceniu, ducând rata datoriei spre aproximativ 130% din PIB, față de 113% în 2024.

Claudia Panseri, directoarea de investiții pentru Franța la UBS, a declarat:

„Chiar dacă guvernul poate adopta bugetul pentru 2026, situația fiscală a Franței nu se va îmbunătăți semnificativ. Investitorii ar trebui să reducă expunerea la obligațiuni guvernamentale pe termen lung și să monitorizeze evoluțiile politice, deoarece șocurile din Franța pot afecta piețele europene mai largi.”

De asemenea, oficialii Uniunii Europene au atras atenția asupra efectelor asupra economiei regionale. Valdis Dombrovskis, responsabil pentru economie în cadrul UE:

„Există implicații fiscale destul de semnificative. Este important să se ia măsuri pentru a asigura că Franța își respectă angajamentele în conformitate cu planul său structural fiscal pe termen mediu.”

Aceasta subliniază că orice amânare a reformei trebuie însoțită de măsuri pentru menținerea disciplinei bugetare.

Efectele suspendării reformei pensiilor

Suspendarea reformei pensiilor ar putea avea efecte pe termen mediu și lung asupra economiei și credibilității guvernului francez.

Dacă vârsta de pensionare și perioada de contribuție nu vor fi ajustate după 2027, obiectivele de consolidare fiscală riscă să fie compromise.

Lecornu a reafirmat că guvernul urmărește un deficit bugetar de 4,7% din PIB în 2026, în scădere față de 5,5% în 2025, însă a lăsat deschisă posibilitatea unei contribuții excepționale de la averile mari.

În context european, Franța rămâne sub presiunea de a armoniza vârsta de pensionare cu standardele altor state, cum ar fi Germania, Italia sau Marea Britanie, pentru a evita dezechilibre fiscale majore.