Prefecții redevin demnitari. După 15 ani, dispare statutul de „înalt funcționar public”

Prefecții redevin demnitari. După 15 ani, dispare statutul de „înalt funcționar public”

Premierul Florin Cîțu a anunțat modificarea prevederilor privind definirea funcțiilor de prefecți și subprefecți, din Codul Administrativ. Ordonanța de Urgență a fost adoptată în ședința de Guvern.

Prefecții redevin demnitari. Prefecții și subprefecții vor fi numiți din rândul membrilor partidelor politice, începând din acest moment. Guvernul a adoptat ordonanța de urgență prin care aceste funcții devin de demnitate publică. Premierul Florin Cîţu a făcut anunțul la finalul ședinței de guvern, de miercuri.

„În şedinţa de Guvern de astăzi a fost aprobată ordonanţa de urgenţă prin care prefecţii devin demnitari. (...) Este un proiect care a fost asumat de către coaliţia de guvernare prin programul de guvernare. Astăzi am aprobat această ordonanţă de urgenţă”, a declarat premierul Cîţu.

Șeful guvernului a spus că prin actul normativ s-a făcut o „reașezare” a acestei funcții. Cîțu a subliniat că, în acest caz nu se poate vorbi de o politizare a funcțiilor publice. Aceasta deoarece fiecare guvern își nominaliza proprii prefecți și subprefecți la nivelul județelor, în funcție de apartența și simpatiile politice.

„Eu nu aş spune că este o politizare a funcţiei de prefect. Este o reaşezare a acestei funcţii. Domnul ministru (Cseke Attila - n.r.) va explica exact care sunt resorturile din spate. Este un obiectiv asumat de coaliţie, este un obiectiv transparent asumat în programul de guvernare al coaliţiei. Nu este nimic făcut peste noapte, nu este o surpriză. Este un proiect de ordonanţă care a fost în dezbatere publică o lună de zile”, a explicat prim-ministrul.

Prefecții redevin demnitari. Vor putea fi membri de partid

În ședința de miercuri, guvernul a modificat OUG 57/2019 privind Codul administrativ referitor la statutul prefectului şi subprefectului.

Potrivit notei de fundamentare a actului normativ, acesta „clarifică” statutul prefectului şi subprefectului.

„Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Prin aplicarea noii reglementări, ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică”, se explică în nota de fundamentare.

Cîțu schimbă tot ce știam despre prefecți

Ocuparea funcțiilor de prefecți sau subprefecți presupune existența unor studii universitare absolvite cu diploma de licență.

De asemenea, prefecții și subprefecții trebuie să urmeze un program de formare special organizat de Institutul Național de Administrație. Cei care nu au absolvit acest program au la dispoziție doi ani de la numirea în funcție să o facă.

Pot fi prefecți sau subprefecți și parlamentarii care au un mandat întreg.

Se înființează funcția de secretar general

În plus, prin actul normativ s-a reînființat și funcția de secretar general al instituţiei prefectului. Conform actului normativ, astfel se stabilește „o unitate de abordare” cu modul de organizare şi conducere a ministerelor. Secretarul general va fi înalt funcționar public și va fi subordonat prefectului.

„Înfiinţarea acestei funcţii reprezintă o garanţie suplimentară privind îndeplinirea imparţială a atribuţiilor prefectului, inclusiv în contextul în care este demnitar. Acesta sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 255 din Codul administrativ (controlul de legalitate) şi coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii”, se explică în nota de fundamentare.

Prefecții redevin demnitari. Modificarea, propusă de ministrul Cseke Attila

Schimbarea statutului prefecților a fost inițiată de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, imediat după preluarea mandatului. El a justificat această modificare prin faptul că prefectul este reprezentantul în teritoriu al unui guvern politic.

„În primul rând, Constituția României. În art. 123 alineatul 2 se specifică foarte clar că prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu. Aceasta înseamnă că orice guvern, nu numai cel actual, ci și cele care au fost, și cele care vor mai fi, sunt politice. Guvernul este politic, fiind votat politic de o majoritate existentă în Parlament.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu nu poate fi decât politic. Această situație pe care am mai avut-o și o mai avem și astăzi este o ipocrizie din acest punct de vedere, o chestiune pe lângă care s-a trecut întotdeauna și care trebuie să ia sfârșit. Lucrurile trebuie să fie foarte, foarte clare”, a punctat Cseke Attila.

Ordonanța repune lucrurile în situația anterioară anului 2006

Prefectul este reprezentantul guvernului în teritoriu, la nivelul județelor. Până la data de 1 ianuarie 2006, prefecții erau numiți din rândul membrilor de partid. Odată cu pregătirea procesului de aderare la Uniunea Europeană, s-a propus depolitizarea acestei funcții.

De la 1 ianuarie 2006, prefecții și-au pierdut statutul de demnitari și au devenit înalți funcționari publici. Ei au fost obligați să demisioneze din partidele politice din care făceau parte și au devenit membri ai corpului înalților funcționari publici.

Tot atunci, funcția publică de secretar general al prefecturii s-a transformat în funcția publică de subprefect.

Prin Ordonanța de Urgență adoptată de Guvern, se va reveni, practic, la situația dinainte de 2006.