Explicațiile Guvernului pentru creșterea impozitelor pe clădiri, terenuri și mașini, după valul de critici

Sursa foto: pixabay.com

Guvernul a venit, duminică, cu o serie de precizări cu privire la decizia de majorare a impozitelor şi taxelor pe proprietate - clădiri, terenuri şi autovehicule, iar unul dintre motive a fost că gradul de încasare era redus şi impozitele nu erau actualizate cu rata inflaţiei, ceea ce a generat "pierderi importante" de venituri pentru autorităţile locale.

Executivul a transmis că majorarea taxelor pe clădiri, terenuri și autovehicule va duce, în medie, la creșteri de 70–80% pentru cetățeni și va genera venituri suplimentare estimate la 3,7 miliarde lei în 2026.

De ce se impunea reforma impozitării proprietății. Explicațiile Guvernului

Guvernul a a transmis că România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din UE: doar 0,55% din PIB, față de media europeană de 1,85%.

„Existau, de asemenea, disproporții majore între localități. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice. Gradul de încasare era redus, iar peste o treime din impozite nu erau colectate, ceea ce a generat pierderi importante pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creșterea sumelor transferate de la bugetul de stat către autoritățile locale.

Reforma impozitării proprietății a fost asumată încă din 2021–2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar. Ea a fost inclusă și în angajamentul Guvernului României din decembrie 2024, aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2025”, se arată în comunicatul Guvernului.

Decizia de implementare, se mai arată în comunicat,  a fost amânată de mai multe guverne anterioare, deși discuțiile privind impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor au avut loc de ani de zile: „Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 și 5, între 300 și 500 milioane euro) și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare”.

Contextul aprobării măsurilor. Redăm toate argumentele transmise de Guvern

Măsurile au fost adoptate pentru ridicarea condiționalității macroeconomice și validarea jaloanelor PNRR. Intrarea lor în vigoare a fost întârziată de deciziile Curții Constituționale din decembrie, de atacurile opoziției și de procedurile legale subsecvente. Această întârziere a afectat depunerea cererii de plată nr. 4 și încasarea fondurilor europene.

Adoptarea actului normativ la 15 decembrie 2025, cu termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților locale să adopte hotărârile necesare stabilirii cotelor și elementelor de competență locală. Termenele privind transparența decizională au fost scurtate, reducând semnificativ timpul de pregătire și generând sincope în implementare, cum ar fi probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere și diferențe între UAT-uri.

În prezent, autoritățile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncționalități.

Impactul bugetar

Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate va conduce la o creștere estimată a veniturilor cu aproximativ 3,7 miliarde lei în 2026, respectiv peste 30% față de 2025. Distribuția estimată este următoarea:

-Clădiri: +1,42 miliarde lei

-Terenuri: +1,09 miliarde lei

-Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 miliarde lei

Guvernul arată că banii colectați din impozite și taxe locale rămân la bugetele locale, statul nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar.

Impozitarea clădirilor și terenurilor

1. Actualizarea bazei de impozitare

Se elimină valorile istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică.

Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027.

Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70%, la 2.677 lei/mp (aproximativ 535 euro/mp), cost mediu de construire pentru o locuință standard, fără teren, TVA sau marja dezvoltatorului.

Măsurile sunt tranzitorii până la operaționalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților și introducerea impozitării la valoarea de piață pentru persoanele fizice, cel mai probabil în 2027.

2. Eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate

În vederea conformării cu jalonul PNRR și recomandările Băncii Mondiale.

Se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor între contribuabili.

Facilitățile rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, limitate la 5% din veniturile colectate anterior.

3. Consolidarea rolului autorităților locale

Autoritățile locale își păstrează competența de a:

-stabili cotele concrete de impozitare, dar nu mai mici decât cele din 2025, pentru a atinge impactul estimat;

-decide reduceri sau facilități;

-adapta nivelul taxelor la specificul local.

Creșterea medie estimată și efectul cumulativ

Majorarea medie a impozitelor pe proprietate este de 70–80%, însă în situații punctuale poate depăși acest nivel. Motivul: eliminarea reducerilor pentru vechime și tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare și majorarea cotei de impozitare de către UAT.

Eliminarea coeficienților de reducere

Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:

-până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 ani)

-30% pentru clădiri între 50–100 ani

-10% pentru clădiri între 30–50 ani

-plus reducerea suplimentară de 0,10 pentru blocuri mari (peste 3 etaje și 8 apartamente)

Astfel, clădirile care anterior beneficiau de reduceri importante ajung să fie impozitate la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, explicând creșterea peste nivelul mediu de 70%.

Efectul cumulativ

Baza de calcul este recalibrată la realitatea economică.

Valorile de referință pentru impozitare au fost actualizate.

Autoritățile locale pot majora cotele între 0,08% și 0,2% pentru clădirile rezidențiale, iar CGMB poate crește impozitele până la +100%, pe criterii economice, sociale, urbanistice.

Impozitarea autovehiculelor

Sistemul rămâne bazat pe capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³. Aceasta asigură predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale.

În cadrul reformei PNRR M59, nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³. Valorile sunt diferențiate în funcție de norma de poluare Euro, astfel încât vehiculele mai vechi să plătească mai mult, iar cele conforme cu standarde recente să aibă valori reduse sau creșteri temperate.

Autoturismele hibride

Comisia Europeană a clarificat că simpla clasificare „hibrid” nu este suficientă. Ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului PNRR M59. Categoria „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să aibă nivelul de noxe sub 50 g/km CO₂.