Exclusiv. Silviu Predoiu, despre raportul american: România a ajuns acolo, pentru că a fost, încă o dată, în locul greșit la momentul greșit

Menționarea României în raportul american a redeschis o discuție la nivel public despre anularea alegerilor din 2024. Pentru Silviu Predoiu, Președinte al formațiunii politice PLAN și General SIE, această situație spune mai multe despre noi decât despre autorii rapoartelor care ne pomenesc.

„România are un talent special: devine brusc extrem de atentă la sine ori de câte ori este menționată într-un raport extern”, afirmă Silviu Predoiu în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei.

„Presa dezbate intens subiectul, ca de fiecare dată când numele țării apare într-un document venit «de afară». Ne place să credem că suntem importanți, că cineva din Washington sau Bruxelles stă cu ochii pe noi, preocupat de ceea ce facem”, punctează generalul.

Raportul american și nevoia de validare

Nevoie de validare externă funcționează indiferent de context. „Ne bucurăm uneori chiar și când contextul nu este unul favorabil”, spune fostul candidat la președinție.

Insula Poveglia din laguna Veneției ascunde o istorie întunecată și a devenit unul dintre cele mai misterioase locuri din Italia

Viața la bordul unui iaht de lux. O fostă angajată dezvăluie adevărul despre milionari: Pentru ei, verigheta devine doar un accesoriu

Silviu Predoiu amintește inclusiv de episodul dosarelor Epstein. „Am căutat cu disperare România sau orice referire la români și am răsuflat ușurați când am găsit. Nu conta că mențiunile erau marginale și deloc măgulitoare. Important era că existăm”, a punctat el.

Existența simbolică și absența dialogului intern

Problema reală, avertizează Silviu Predoiu, nu este însă faptul că România apare în documente externe, ci contrastul dintre reacția la aceste mențiuni și lipsa de răspuns la întrebările propriilor cetățeni.

„Nu existăm însă pentru liderii de la București. Ei nu se grăbesc să răspundă întrebărilor noastre, nu par preocupați de nelămuririle societății, dar iată, existăm pentru Washington, existăm pentru Bruxelles”, a mai specificat generalul în cadrul interviului pentru Evenimentul Zilei.

Logica se regăsește și în modul în care a fost primit raportul lansat la 3 februarie 2026 de Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din Statele Unite, document care a relansat discuția despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și despre presupuse mecanisme de influență la nivel european.

Discursul online, sub presiune?

„În acest context, cred eu, trebuie citit și raportul”, spune Silviu Predoiu, care subliniază de la bun început natura și limitele documentului.

Căci raportul american susține o teză dură, aceea că Uniunea Europeană ar fi creat „un mecanism global de control al discursului online”, prin presiuni exercitate asupra marilor companii tech.

Sursa foto: Arhivă/EVZ

Ce spune, de fapt, raportul american

Potrivit documentului citat, ar fi existat „peste 100 de întâlniri «cu ușile închise» între oficiali europeni și companii tech”, în care s-ar fi cerut o moderare mai agresivă a conținutului.

„Se afirmă că etichete precum «dezinformare» sau «hate speech» ar fi fost folosite pentru a limita dezbateri legitime despre pandemie, migrație sau identitate”, explică Silviu Predoiu.

Mai mult, raportul sugerează că UE ar fi influențat moderarea conținutului online înainte de alegeri în mai multe state, inclusiv România, prin mecanisme de tip „rapid response”, menite să reducă vizibilitatea anumitor narațiuni electorale.

Unde se exagerează

Însă aici generalul SIE intervine cu o precizare esențială, adesea ignorată în dezbaterea publică.

„Trebuie însă spus clar: raportul NU reprezintă o poziție oficială a Congresului SUA. Este un document preliminar elaborat de staff-ul unei comisii și apare într-un context politic intern american extrem de tensionat”, subliniază Silviu Predoiu.

Din acest motiv, avertizează el, „a-l transforma într-o «sentință internațională» despre România este, cel puțin, o exagerare”.

Dezinformare versus cenzură

Dincolo de statutul raportului, generalul mută discuția într-o zona tensiunilor structurale dintre combaterea dezinformării și libertatea de exprimare.

„La fel de clar trebuie spus și altceva: controversa nu este despre existența dezinformării. Ea există și reprezintă un risc real pentru orice societate”, a punctat Silviu Predoiu.

Miza reală este alta, ține el să menționeze. „Controversa reală este cine are dreptul să decidă adevărul în spațiul digital. Iar aceasta este una dintre cele mai mari bătălii ale democrațiilor moderne”, mai spune apoi președintele PLAN.

cenzura

Fără soluții perfecte

În opinia sa, statele democratice sunt prinse într-o dilemă fără soluții perfecte.

„Dacă NU reglementează spațiul informațional, riscă manipulare masivă, interferențe externe și destabilizare socială. Dacă reglementează prea mult, riscă acuzații de cenzură, abuz politic și erodarea libertății de exprimare”, a adăugat el în cadrul interviului pentru Evenimentul Zilei.

În acest punct, subliniază generalul, „nu există soluții perfecte. Există doar speranța unui echilibru fragil”.

România, actor secundar într-o dispută globală

Pentru Silviu Predoiu, problema specific românească nu este atât conținutul raportului, cât poziția în care ajunge constant statul român. „Problema României este că, de prea multe ori, nu participă la această dezbatere ca actor matur, ci apare ca exemplu colateral în disputele altora”, este el de părere.

Generalul respinge explicit ideea că raportul ar fi fost motivat de o preocupare specială pentru România.

„Să fim lucizi: nu grija pentru România a inspirat raportul respectiv”, a declarat el.

Explicația este una mai degrabă conjuncturală, în opinia sa: „România a ajuns acolo, cel mai probabil, pentru că – mulțumită guvernărilor succesive PNL și PSD – a fost, încă o dată, în locul greșit la momentul greșit”.

Reacții externe rapide

Liderul PLAN observă și un dezechilibru periculos în reacțiile statului român. „Președintele strâmbă din nas și reacționează ferm la un raport american al cărui statut instituțional este discutabil”, precizează Silviu Predoiu.

În schimb, atunci când cetățenii au cerut explicații despre anularea alegerilor, răspunsurile au întârziat sau au fost amânate indefinit.

„Când românii au întrebat de ce s-au anulat alegerile, răspunsul a fost că mai sunt necesare câteva luni pentru clarificări”, a mai punctat generalul.

Ulterior, subiectul a dispărut din spațiul public. „Apoi subiectul a dispărut, așezat probabil lângă alte promisiuni uitate, ca cea cu TVA-ul”, spune Silviu Predoiu.

O problemă de încredere

Generalul mută accentul de pe raportul american pe o problemă mult mai profundă. „Poate că adevărata problemă nu este că România este menționată în rapoarte externe”, este el de părere.

Problema reală, subliniază Silviu Predoiu, este reacția disproporționată la exterior și indiferența față de interior. „Problema este că reacționăm mai rapid la ce spun alții despre noi decât la întrebările legitime ale propriilor cetățeni”, a mai precizat liderul PLAN.

Iar consecința este una gravă, avertizează în final Silviu Predoiu: „O democrație care răspunde mai prompt în fața presiunilor externe decât în fața propriului electorat riscă, în timp, să piardă exact ceea ce pretinde că apără: încrederea oamenilor”.