Economie
Exclusiv. România agricolă: între potențial și dependență. Miliarde pierdute prin importuri
Din cuprinsul articolului
România are un potențial agricol ridicat în Uniunea Europeană, deținând 7,2% din suprafața agricolă utilizată în UE și generând peste 10,7% din producția de cereale a UE, dar dezechilibrele în comerțul agricol rămân profunde și crescute în 2025. În special comerțul cu alimente și animale vii înregistrează un deficit semnificativ, reflectând o dependență puternică de importuri pentru consumul intern și procesarea alimentelor.
Dimensiunea importurilor agricole în 2024–2025
În anul 2024, România a importat alimente și animale vii în valoare de peste 11,4 miliarde euro, ceea ce reprezintă 9,1% din totalul importurilor țării. În aceeași perioadă, exporturile din acest sector au totalizat doar 6,5 miliarde euro, rezultând un deficit de 4,8 miliarde euro, cu o creștere de 50% față de deficitul din 2023.
Datele oficiale disponibile pentru primele 8 luni ale anului 2025 arată că România a importat peste 7,5 miliarde euro în această categorie de produse agricole și alimentare, iar exporturile au fost de 4,1 miliarde euro, rezultând un deficit comercial de 3,4 miliarde euro pe segmentul Food & Live Animals. Aceste cifre indică faptul că agricultorii și consumatorii români plătesc anual miliarde de euro pentru produse pe care economia internă nu le poate acoperi la scară suficientă.
Comerțul exterior total al României și rolul agriculturii
Pe ansamblu, economia românească în 2025 a continuat să înregistreze un deficit comercial general, unde importurile depășesc exporturile. Pentru perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2025, exporturile totale ale României au fost de 89,42 miliarde euro, iar importurile au ajuns la 119,19 miliarde euro, rezultând un deficit comercial de 29,77 miliarde euro.
Pe acest fond macroeconomic, agricultura reprezintă o pondere semnificativă din valoarea totală a produselor alimentare importate, contribuind la presiunea asupra balanței comerciale. Unul dintre principalele motive ale deficitului agricol este importul de produse procesate sau semi-preparate pe care România nu le produce pe scară largă. Ministrul Agriculturii a menționat că între 30% și 40% din deficitul balanței comerciale agricol provine din importuri de produse care nu pot fi cultivate pe scară comercială în România (cum ar fi banane, citrice și anumite alimente pentru animale).
Mai mult, agricultura românească importă inputuri esențiale precum furaje, semințe și alte materii prime agricole, ceea ce adaugă costuri suplimentare producătorilor și sporește dependența de lanțurile externe de aprovizionare.
Sectore unde România depinde puternic de importuri în 2025
Pe baza datelor din comerțul exterior și pe observații privind consumul intern, următoarele segmente agricole arată o dependență mare de importuri:
-
Produse alimentare procesate și ambalate – importate în volum mare din UE și din alte regiuni, contribuind la deficitul comercial semnificativ din sectorul agricol.
-
Fructe exotice (banane, citrice) – deficit structural, deoarece nu pot fi produse intern pe scară mare.
-
Produse pentru nutriția animalelor – importate pentru furaje și inputuri zootehnice datorită cererii interne.
Performanțe în 2025–2026
În ciuda presiunii importurilor, România a înregistrat rezultate importante la export, în special în segmente unde are avantaje competitive. În sezonul agricol 2025/2026, România s-a menținut lider european la exportul de cereale, inclusiv în primul trimestru al perioadei 1 iulie 2025 – 30 iunie 2026, ceea ce confirmă potențialul ridicat al producătorilor de grâne.
România a înregistrat recorduri financiare în comerțul cu animale vii în 2025, cu vânzări totale de aproape 500 milioane euro în primele 10 luni din an. Exporturile au inclus ovine (210 milioane euro), bovine (150 milioane euro) și păsări (100 milioane euro).
Pe piața internațională, România a devenit atractivă pentru importatorii externi de produse agricole, inclusiv din regiuni ca Orientul Mijlociu, unde volumele exportate de cereale românești au ajuns aproape 3 milioane tone, consolidând poziția țării ca furnizor de materie primă pe scena globală agricolă.
În ciuda potențialului, exporturile agricole românești către regiuni precum Mercosur rămân foarte mici, de exemplu, în 2024 acestea au fost evaluate la doar 1 milion euro în total, din cauza taxelor vamale și barierelor comerciale existente, deși acordurile comerciale UE-Mercosur ar putea îmbunătăți perspectivele.
Perspective pentru 2026
Cifrele din 2025 arată un sector agricol românesc cu o capacitate mare de producție, dar cu o valoare adăugată scăzută în comerțul extern:
-
România produce și exportă materie primă în volume mari (cereale, animale vii), dar importă produse agricole procesate care aduc valoare adăugată ridicată;
-
Deficitul din Comerțul Food & Live Animals rămâne de miliarde de euro anual, consolidând o dependență structurală de importuri.
Pentru 2026, perspectivele indică continuarea dezechilibrului, dar și oportunități pentru creșterea exporturilor procesate dacă se dezvoltă lanțuri interne de procesare și se accesează piețe noi prin acorduri comerciale.
Agricultura românească înregistrează un deficit comercial structural, cauzat în mare parte de importurile de produse agricole și alimentare procesate, precum și de dependența de inputuri externe. Totuși, exporturile de materie primă, în special cereale și animale vii, demonstrează un potențial competitiv important pe piețele externe, indicând zone în care România poate construi avantaj competitiv pe termen mediu și lung.
Dacă ai date sau
informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]
