Inflația se temperează, dar prețurile rămân mari. Cum ar putea evolua euro. Raport BNR

Sursa foto: pixabay.com

Corecția bugetară inițiată în 2025 și care ar putea continua și în 2026 este de natură să genereze, pe termen mediu, presiuni dezinflaționiste tot mai puternice, în special din partea cererii agregate, arată Banca Națională a României (BNR) în analiza care însoțește deciziile recente de politică monetară.

Potrivit băncii centrale, acest proces ar putea contribui și la ajustarea suplimentară a deficitului de cont curent, însă rămân incertitudini legate de măsurile fiscale ce vor fi adoptate ulterior pentru continuarea consolidării bugetare.

BNR: Incertitudini fiscale și riscuri externe

Raportul BNR arată că există riscuri asociate măsurilor care ar putea fi adoptate dincolo de anul curent, în cadrul Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv. În același timp, perspectivele activității economice și ale inflației sunt afectate de riscuri externe semnificative, generate de conflictele geopolitice aflate în escaladare, de tensiunile comerciale globale, dar și de planurile statelor membre UE privind creșterea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură.

În acest context, banca centrală consideră esențială absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, pentru a contrabalansa parțial efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale contextului geopolitic, precum și pentru susținerea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice.

BNR mai arată că evoluțiile politicii monetare la nivel internațional, în special deciziile Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale a SUA, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune, rămân relevante pentru evaluarea perspectivelor macroeconomice interne.

Inflația scade ușor, dar inflația de bază continuă să crească

Rata anuală a inflației a înregistrat o scădere modestă în ultimele trei luni ale anului 2025, coborând la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie. Reducerile semnificative ale dinamicii prețurilor la combustibili și LFO au fost însă în mare parte contrabalansate de creșterea inflației de bază.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să urce în trimestrul IV din 2025, ajungând la 8,5% în decembrie, față de 8,1% în septembrie. Evoluția a fost determinată de presiunile persistente din costurile salariale, nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, creșterea cotațiilor unor produse agroalimentare, deprecierea leului față de euro și efectele indirecte ale scumpirii energiei electrice.

Inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) s-a situat la 8,6% în decembrie 2025, nivel similar celui din septembrie. Rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 7,3%, de la 6,1% în septembrie, iar cea calculată pe baza IAPC a urcat la 6,8%, de la 5,9%.

Economia, în stagnare la finalul lui 2025

Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul III din 2025 cu 0,2% față de trimestrul precedent, după o creștere de 1,1% în trimestrul II, ceea ce a condus la adâncirea deficitului de cerere agregată. Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, PIB-ul a înregistrat un avans de 1,7%, susținut în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a revenit semnificativ în teritoriu pozitiv.

Consumul privat a accelerat moderat, iar exportul net a redevenit expansionist, pe fondul unei creșteri mai rapide a exporturilor față de importuri. Ca urmare, deficitul comercial și cel de cont curent au continuat să se reducă în termeni anuali, deși într-un ritm mai lent în cazul contului curent, din cauza deteriorării balanței veniturilor primare.

Pentru trimestrul IV din 2025, datele indică o stagnare a activității economice, în linie cu previziunile anterioare, în contextul unor evoluții neuniforme ale componentelor cererii agregate.

Comerț, industrie și construcții

În lunile octombrie și noiembrie 2025, vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în termeni anuali, iar producția industrială a revenit pe o traiectorie descendentă. În schimb, volumul lucrărilor de construcții a continuat să crească în ritm de două cifre, deși cu o ușoară temperare față de trimestrul III.

Exporturile și importurile au înregistrat scăderi similare ca amplitudine față de trimestrul anterior, menținând însă un ecart pozitiv în favoarea exporturilor. Pe acest fond, deficitul comercial s-a contractat și mai accentuat, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar ușor față de perioada similară din 2024.

Piața muncii și evoluția salariilor

Efectivul salariaților din economie a continuat să se reducă în lunile septembrie și octombrie 2025, în timp ce rata șomajului BIM a înregistrat o ușoară scădere în intervalul octombrie–noiembrie, după ce atinsese o medie de 6,1% în trimestrul III. Sondajele arată menținerea intențiilor de angajare la niveluri scăzute, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a restrâns.

Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a temperat scăderea, însă costul unitar cu forța de muncă din industrie a reaccelerat creșterea în termeni anuali.

Evoluții pe piața financiară și creditare

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să scadă gradual în noiembrie și decembrie 2025, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au atins minimele ultimelor 13–14 luni. Cursul leu/euro a manifestat o tendință de apreciere în a doua parte a trimestrului IV, cu fluctuații mai ample în decembrie, pe fondul modificării așteptărilor investitorilor și al adoptării măsurilor fiscale interne.

Creditul acordat sectorului privat a continuat să își reducă ritmul de creștere, coborând la 6,8% în noiembrie 2025, de la 7,5% în septembrie. Ponderea creditului în lei a scăzut la 68,7%, de la 69,1%.

Perspective pentru începutul lui 2026

BNR anticipează o descreștere lentă a ratei anuale a inflației în primele luni ale anului 2026, pe fondul efectelor de bază și al evoluției cotațiilor unor mărfuri, suprapuse peste efectele tranzitorii generate de expirarea plafonării prețurilor la energia electrică și de majorările de TVA și accize din 2025, care ar urma să se estompeze în a doua parte a anului.

În ședința din 19 ianuarie 2026, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a ratei Lombard la 7,50% și a ratei facilității de depozit la 5,50%, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii.