Curs valutar. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Cursul de schimb leu/euro a înregistrat o creștere relativ abruptă în prima decadă a lunii octombrie 2025, urmată de o corecție parțială. „Această dinamică a fost influențată atât de revizuirea succesivă a așteptărilor investitorilor privind politica monetară a Federal Reserve, cât și de măsurile interne legate de adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective”, se arată în raportul BNR).
Pe 12 noiembrie 2025, în ziua prezentării raportului BNR, moneda europeană a fost cotată la 5,0846 lei. În aceeași zi, dolarul american și francul elvețian s-au apreciat până la 4,3948 lei, respectiv 5,4972 lei, iar lira sterlină a scăzut la 5,7681 lei.
Previziuni pentru euro în 2026
Analistul economic Adrian Negrescu respinge speculațiile privind o depreciere semnificativă a leului anul viitor. „Moneda națională NU se va deprecia masiv în 2026. Speculațiile lansate în spațiul public legate de o iminentă apreciere spectaculoasă a euro în fața leului nu fac altceva decât să inducă o panică nejustificată în piață.
Așa cum am estimat corect că euro va trece de 5 lei în 2025, tot la fel vă spun că fumigenele lansate în presă privind prăbușirea leului n-au nicio legătură cu realitatea economică. România are un curs stabil, susținut nu doar de împrumuturile masive făcute de stat, așa cum se speculează, ci de rezerva valutară semnificativă a BNR, de peste 76 miliarde de euro, și de infuzia de fonduri europene.
În 2026, chiar dacă statul se va împrumuta mai puțin – ceea ce este greu de crezut – ar urma să intre în economie minim 10 miliarde de euro din fonduri europene care vor susține cursul.
Nu este exclus însă să vedem o depreciere minoră a cursului, spre 5,1-5,2 lei, în ton cu dinamica economiei. Un curs de 6 lei/euro ar putea deveni realitate doar în cazul unei crize politice majore și a unei retrogradări a României la categoria junk, momente care ar putea atrage speculatorii.
Și chiar și în această situație, BNR are o rezervă valutară suficientă pentru a tempera elanul speculativ. În plus, suntem parte a UE, iar România, dacă ar avea nevoie de bani pentru a susține cursul de schimb, ar avea de unde să facă rost, destul de repede, inclusiv de la FMI. Altfel spus, șansele ca moneda națională să se deprecieze masiv sunt foarte reduse.”
26 de ani cu euro. Evoluția cursului în România
La 1 ianuarie 2025, s-au împlinit 26 de ani de la introducerea euro ca monedă oficială în 11 state membre ale Uniunii Europene.
1 iulie 1990: debutul primei faze a Uniunii Economice și Monetare (UEM).
1 ianuarie 1993: finalizarea Pieței Unice.
1 ianuarie 1994: începutul fazei preparatorii a UEM.
1 noiembrie 1993: stabilirea compoziției monedei ECU.
Cea de-a doua fază a UEM a început prin înființarea Institutului Monetar European la 1 ianuarie 1994, pentru a combate deficitele bugetare și a atinge convergența economică. La 15-16 decembrie 1995, Consiliul European a adoptat denumirea de euro și a stabilit calendarul trecerii la moneda unică.
Decizia privind intrarea irevocabilă în a treia etapă a UEM a fost luată în 1996, iar la 2 mai 1998, liderii UE au aprobat lista celor 11 țări participante la primul val: Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania. Marea Britanie, Danemarca și Suedia au optat pentru amânarea participării.
Statele care au trecut la euro
Banca Centrală Europeană, care își desfășoară activitatea din iulie 1998 la Frankfurt, este responsabilă de politica monetară pentru întreaga zonă euro.
Astăzi, euro este moneda oficială în 20 din cele 27 de state membre UE: Austria, Belgia, Cipru, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania. Croația este cea mai recentă țară care a adoptat moneda, la 1 ianuarie 2023.
În afara statelor membre, Principatul Monaco, Republica San Marino și Cetatea Vaticanului emit, de asemenea, euro. În total, moneda este utilizată de aproximativ 334 milioane de cetățeni europeni.
Euro este divizat în 100 de cenți, iar monedele au valori de 1, 2, 5, 10, 20 și 50 cenți, precum și 1 și 2 euro. Bancnotele au valorile 5, 10, 20, 50, 100, 200 și 500 euro.
Bulgaria, următorul stat care adoptă euro
Bancnote euro Bulgaria. Sursă foto: X.com
În iunie 2025, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană au aprobat adoptarea monedei euro de către Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2026. Bulgaria devine astfel a 21-a țară din zona euro, lăsând doar șase state UE în afara monedei unice: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca.
Pentru a fi eligibilă, Bulgaria a respectat toate criteriile de convergență: deficit bugetar de 3% sau mai mic, datorie publică sub 60% din PIB, inflație controlată și curs de schimb stabil. Bulgaria a aplicat un consiliu monetar care a fixat leva față de euro la 1,95583 încă din 1999, facilitând astfel tranziția.
România mai așteaptă trecerea la euro
România a îndeplinit condițiile tehnice pentru aderarea la moneda euro în perioada 2013-2015, dar a renunțat la orizontul de timp stabilit atunci din motive politice, când ținta fiscal-bugetară nu mai era respectată. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat:
„S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscal-bugetară. Atunci asta a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condițiile prin 2013, 2014, 2015. A fost și o decizie politică. Președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă. S-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj, și mai toate partidele și guvernele care au fost nu au mai ținut la această țintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, așa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniștească dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, mai mult sau mai puțin.”
Ultima ședință privind adoptarea monedei euro a avut loc în 2018 la Academia Română, iar discuțiile pe această temă mai pot fi reluate peste 5-7 ani, dacă corecția fiscală va permite acest lucru.
