Trupele lui Putin, presiuni tot mai mari asupra porturilor ucrainene. Navele, direcționate către România și Bulgaria

Începând cu finalul anului 2025, Rusia a intensificat atacurile aeriene și cu drone asupra porturilor ucrainene, într-o încercare de a bloca traficul maritim și de a lovi exporturile Ucrainei. Cele mai multe lovituri au vizat regiunea Odesa, din sudul țării, unde se află ultimele porturi ucrainene încă funcționale pentru comerțul pe mare, arată Le Monde.

Porturile din Ucraina, ținta loviturilor lansate de Rusia

Potrivit autorităților de la Kiev, în ultimele luni au fost lansate peste 500 de atacuri asupra porturilor și infrastructurii energetice din zonă. Operațiunile au inclus rachete balistice, rachete de croazieră și drone de tip Shahed, unele dintre acestea fiind lansate din Crimeea, peninsula ucraineană aflată sub control rusesc.

„Atacurile s-au intensificat din decembrie. Rușii schimbă constant tacticile – vin la joasă altitudine, atacă în grup sau încearcă să ne epuizeze cu alerte prelungite”, a declarat un ofițer ucrainean din apărarea antiaeriană a regiunii Odesa.

Flotă nave Rusia. Sursă foto: Captură video

Traficul maritim nu a fost blocat

Oficialul a mai spus că porturile sunt protejate de un sistem defensiv complex, care include tunuri antiaeriene, rachete, drone de interceptare și mijloace de bruiaj electronic. El a admis însă că aceste capacități sunt limitate.

Meta lucrează la o versiune AI a lui Mark Zuckerberg care să discute cu angajații companiei

Estimarea de creștere a economiei României pentru acest an, redusă la jumătate de FMI

În pofida atacurilor, autoritățile de la Kiev susțin că traficul maritim nu a fost blocat. Directorul administrației porturilor maritime ucrainene, Artem Lîtvînov, a declarat că măsurile de securitate i-au determinat pe armatori, pe operatorii de nave și pe asigurători să revină în cele trei porturi încă funcționale: Odesa, Iujnîi și Ciornomorsk, situate pe litoralul Mării Negre.

„Seara, navele care așteaptă în larg intră în port pentru a fi mai bine protejate”, a explicat oficialul.

El a arătat că transporturile sunt organizate în convoaie și ghidate de nave-pilot pentru a evita câmpurile de mine. Vasele sunt escortate de-a lungul coastei ucrainene, sub protecția artileriei, apoi părăsesc zona de risc și intră în apele teritoriale ale României și Bulgariei, state membre NATO, de unde își continuă drumul spre Strâmtoarea Bosfor.

Ucraina susține că atacurile sunt lansate în mod intenționat asupra infrastructurii civile

Autoritățile ucrainene acuză Rusia că atacă intenționat infrastructura civilă, în condițiile în care Ucraina nu mai are o flotă militară activă în Marea Neagră.

„Scopul este sufocarea economiei și forțarea capitulării. Nu le-a mai rămas decât lovirea țintelor civile – este terorism maritim”, a afirmat directorul portuar.

Exporturile agricole rămân vitale pentru economia Ucrainei. Înainte de invazia rusă la scară largă, țara era unul dintre principalii exportatori mondiali de cereale, asigurând aproximativ 10% din piața globală a grâului și 15% din cea a porumbului. Deși volumele au scăzut considerabil, livrările prin Marea Neagră continuă, în lipsa unor alternative viabile.

Putin, o nouă amenințare

Traficul de containere a fost reluat parțial, dar se menține la circa 10% din nivelul de dinainte de război. Durata transporturilor s-a dublat sau chiar triplat. Mai multe companii internaționale de transport maritim au revenit în portul Odesa, însă riscurile rămân ridicate, iar infrastructura a suferit pagube semnificative în urma atacurilor repetate.

Într-un discurs televizat susținut în decembrie, Vladimir Putin a avertizat că Rusia ar putea bloca complet accesul Ucrainei la mare. El a invocat atacuri cu drone asupra unor petroliere aparținând așa-numitei „flote fantomă” ruse din Marea Neagră.

Responsabilii militari și civili ucraineni avertizează, la rândul lor, asupra unei noi amenințări. Este vorba despre posibile atacuri cu roiuri de drone navale rusești asupra cargourilor și porturilor. Un astfel de scenariu ar putea provoca o nouă escaladare a conflictului în bazinul Mării Negre, o zonă cu importanță strategică inclusiv pentru România.