Evaluarea Națională 2026, criticată dur de un profesor de matematică: A fost cu dedicație pentru elevii din București

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Profesorul de matematică Mihail Iordache, din Câmpina, consideră că proba de Matematică de la Evaluarea Națională 2026 a fost cea mai dificilă din ultimii ani și susține că nivelul subiectelor a favorizat elevii foarte bine pregătiți, în special pe cei care urmăresc admiterea la liceele de top din București. Opinia cadrului didactic a fost exprimată după examenul susținut de absolvenții clasei a VIII-a pe 24 iunie.

Mihail Iordache, care pregătește sute de elevi pentru examenele naționale, a analizat structura subiectelor și a atras atenția asupra gradului de dificultate al anumitor exerciții. Profesorul a apreciat că examenul a solicitat nu doar cunoștințe matematice, ci și atenție, capacitate de raționament și imaginație.

Profesorul spune că examenul a fost dificil pentru elevii de 14-15 ani

În analiza sa, Mihail Iordache a afirmat că dificultatea probei a avut și o componentă psihologică importantă pentru elevii de clasa a VIII-a.

„Din punct de vedere psihologic pentru un copil de 14-15 ani a fost foarte greu. Copiii nu se așteptau niciodată la asemenea nivel”, a scris profesorul în analiza publicată pe pagina sa de Facebook.

Cadrul didactic susține că elevilor pe care îi pregătea le-a transmis înainte de examen că se așteaptă la un nivel ridicat de dificultate.

În același timp, Iordache consideră că direcția actuală a examenului este una care pune mai mult accent pe înțelegerea matematicii și pe capacitatea elevilor de a rezolva probleme care nu urmează mecanic modele exersate anterior.

Exercițiile care au ridicat cele mai multe probleme

Potrivit analizei profesorului, grilele din prima parte a testului au fost, în general, accesibile. El a remarcat însă faptul că unele dintre acestea au solicitat mai mult gândirea decât reproducerea unor modele întâlnite frecvent în testele de antrenament.

O dificultate mai mare ar fi apărut în partea a treia a subiectului. Iordache a atras atenția asupra unor cerințe care necesitau atenție sporită și, în anumite cazuri, o capacitate de rezolvare peste nivelul obișnuit de pregătire.

Profesorul a descris exercițiul 4b drept unul „total atipic” și a estimat că foarte puțini elevi de clasa a VIII-a ar fi reușit să îl rezolve integral. În cazul exercițiilor 5b și 6b, dificultatea ar fi provenit din necesitatea utilizării unor metode și calcule mai puțin directe.

În schimb, alte cerințe au fost apreciate drept accesibile. Profesorul a remarcat inclusiv introducerea unor elemente de algebră și consideră că accentul pus pe această zonă a matematicii este important pentru pregătirea elevilor care vor urma liceul.

De ce consideră că examenul avantajează elevii foarte bine pregătiți

Afirmația potrivit căreia examenul ar fi fost „cu dedicație pentru elevii din București” este legată, în analiza lui Mihail Iordache, de competiția pentru liceele de top din Capitală.

Profesorul a explicat că, în cazul liceelor foarte căutate, diferențele dintre elevii cu rezultate excelente pot fi extrem de mici. În opinia sa, un examen mai dificil poate contribui la o departajare mai clară între candidații care au doar rezultate foarte bune și cei care au o pregătire avansată la matematică.

Iordache a dat ca exemplu concurența pentru clasele de matematică-informatică de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” și Colegiul Național „Sfântul Sava”, unde diferențele dintre mediile de admitere pot fi determinate de câteva zecimi.

Profesorul a mers mai departe și a propus ca, pentru profilurile reale, rezultatul admiterii să acorde o pondere mai mare matematicii. Propunerea sa este ca media să fie calculată în proporție de 80% pe baza notei la matematică și 20% pe baza notei la limba română.

Doar 102 elevi au obținut nota 10 la Matematică

Datele oficiale publicate de Ministerul Educației arată că dificultatea percepută a examenului s-a reflectat și în rezultate. La proba de Matematică de la Evaluarea Națională 2026, 106.505 elevi, reprezentând 74,3% dintre lucrările evaluate, au primit note de cel puțin 5.

În schimb, doar 102 elevi au obținut nota 10 la această probă, potrivit rezultatelor inițiale publicate de minister.

La nivelul întregului examen, 143.251 de absolvenți de gimnaziu au susținut toate probele, iar 7 elevi au încheiat Evaluarea Națională cu media generală 10 înainte de contestații.

Ulterior, Ministerul Educației a publicat rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor. La Matematică au fost depuse 4.888 de contestații, iar în 98,85% dintre lucrările reevaluate diferența dintre nota inițială și cea finală a fost de cel mult 0,5 puncte, în plus sau în minus.

O dezbatere despre nivelul examenului

Evaluarea Națională 2026 a readus în discuție modul în care trebuie construite subiectele pentru elevii de clasa a VIII-a. Pe de o parte, un examen mai complex poate permite o departajare mai bună a elevilor care urmăresc licee foarte competitive. Pe de altă parte, nivelul de dificultate trebuie raportat la programa școlară și la nivelul general de pregătire al absolvenților.

Mihail Iordache susține că tendința de a introduce probleme care solicită raționamentul, nu doar aplicarea unor formule, poate fi utilă pe termen lung. Analiza sa reprezintă însă opinia unui profesor și nu o concluzie oficială privind conceperea subiectelor sau distribuția dificultății acestora.