Efectivele SUA în România, sub semnul reevaluării Washingtonului. Marius Lazurca explică poziția oficială înainte de reuniunile NATO de la Bruxelles

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România nu a adoptat deocamdată o poziție definitivă cu privire la acoperirea unor costuri suplimentare legate de staționarea trupelor americane pe teritoriul național. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, a explicat că un răspuns clar nu poate fi stabilit în lipsa unui Guvern învestit cu puteri depline la București.

Marius Lazurca explică poziția oficială înainte de reuniunile NATO de la Bruxelles

Clarificările vin înaintea unor noi runde de discuții programate la sediul NATO, într-un moment în care Washingtonul derulează o analiză strategică asupra propriei prezențe militare pe continentul european. În prezent, pe teritoriul românesc mai sunt dislocați aproximativ 1.000 de soldați americani, în urma diminuării efectivelor stabilite în cursul anului 2025.

Solicitat să precizeze dacă autoritățile de la București sunt pregătite să participe cu fonduri suplimentare la cheltuielile generate de prezența forțelor armate ale SUA, Marius Lazurca a arătat că o astfel de hotărâre depinde direct de instalarea unui nou Executiv legitim.

„E prea curând să avansăm un răspuns la această întrebare, cu precădere înainte de învestirea unui guvern cu puteri depline la București”, a declarat consilierul prezidențial într-un interviu acordat pentru Libertatea.

Atitudinea exprimată arată că subiectul rămâne deschis pentru consultări viitoare, însă actuala administrație interimară evită să își asume angajamente financiare cu impact pe termen lung.

Reuniuni decisive la Bruxelles și discuții strategice cu Washingtonul

Marius Lazurca urmează să ia parte la întrevederile NATO organizate la Bruxelles, unde va fi prezent și Elbridge Colby, subsecretarul american al Apărării pentru politici. Cei doi oficiali au avut o altă întâlnire bilaterală la Washington, la finalul lunii iulie, axată pe reconfigurarea prezenței militare americane în Europa.

Reprezentantul Administrației Prezidențiale a subliniat că strategia Bucureștiului nu urmărește să solicite în mod expres extinderea efectivelor SUA, ci să demonstreze că statul român își sporește implicarea în arhitectura de securitate colectivă.

„Nu cerem mai mult, ci creștem nivelul nostru de ambiție și contribuția noastră la efortul comun”, a declarat Marius Lazurca.

În dialogul cu partenerii americani, România invocă mai multe argumente solide, printre care suplimentarea bugetului alocat apărării, modernizarea și extinderea bazelor militare locale, participarea activă la misiunile alianței și la operațiunile americane, dar și dezvoltarea capabilităților din industria națională de profil. Lazurca a adăugat că oficialii din Statele Unite sunt pe deplin conștienți de demersurile României pentru protejarea propriului teritoriu și pentru securizarea întregului flanc estic al NATO.

Lazurca. Sursa foto: Captură video

Chestionarul transmis de SUA aliaților din cadrul NATO

Conform informațiilor publicate de Bloomberg, Administrația de la Washington a transmis statelor membre NATO un chestionar prin care evaluează nivelul de susținere publică pentru politica externă a SUA, parteneriatele de achiziții de armament de la companii americane și cadrul juridic și operational al bazelor militare din aceste țări. Existenta documentului a fost confirmată pentru Libertatea din surse aliatilor. Termenul limită acordat pentru transmiterea răspunsurilor către partea americană este vineri, 28 august.

Inițiativa se înscrie în demersul mai larg prin care Statele Unite își reevaluează efectivele militare din Europa și le cer aliaților să preia o cota mai mare din costurile și responsabilitățile propriei securități. În acest context, România încearcă să prevină o nouă reducere a trupelor americane de pe teritoriul său, bazându-se pe rolul strategic al Mării Negre, pe infrastructura pusă la dispoziție și pe investițiile majore asumate în sectorul militar.

Clarificări privind baza de la Deveselu și scutul antirachetă

În cadrul acelorași declarații, Marius Lazurca a înlăturat speculațiile referitoare la o posibilă mutare sau reevaluare a scutului antirachetă amplasat la Deveselu. Consilierul prezidențial a punctat că subiectul acestei baze nu s-a aflat pe ordinea de zi a întrevederilor de la Washington și nu este inclus nici pe agenda convorbirilor de la Bruxelles.

Oficialul a explicat că ansamblul de la Deveselu reprezintă o componentă integrată direct în sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Din acest motiv, statutul și funcționarea bazei depășesc cadrul strict al acordurilor bilaterale dintre România și Statele Unite.

Anterior, în luna martie, Nicușor Dan preciza că România a pus la dispoziție baza de la Mihail Kogălniceanu pentru operațiunile forțelor americane fără a pretinde compensații directe, considerând decizia un gest firesc de sprijin acordat unui partener strategic, iar nu o negociere comercială.

Reconfigurarea efectivelor americane dislocate pe teritoriul românesc

În toamna anului 2025, Statele Unite au hotărât ca o brigadă de infanterie și o divizie aeropurtată, trimise prin rotație la baza Mihail Kogălniceanu, să nu mai revină în România. Măsura a însemnat retragerea a aproximativ 1.000 de militari.

La momentul respectiv, reprezentanții NATO au încadrat această decizie în categoria ajustărilor operaționale de rutină ale posturii de apărare. Modificările au afectat exclusiv baza de la Mihail Kogălniceanu, în timp ce efectivele din bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii și-au menținut structura intactă.

În prezent, prezența militară americană în România este distribuită în locațiile de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Numărul total al soldaților rămași este estimat la aproximativ 1.000, ceea ce reprezintă jumătate din efectivele înregistrate înainte de reconfigurarea din 2025.