Justitie
Dosarul lui Călin Georgescu, contestat la Curtea de Apel București. Apărarea invocă lipsa de imparțialitate a procurorului
Calin și Cristela Georgescu. Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Apărarea fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a depus o contestație la Curtea de Apel București, solicitând ca rechizitoriul prin care clientul lor a fost trimis în judecată să fie restituit Parchetului General. Potrivit juriștilor, există nereguli privind semnătura de confirmare a documentului și implicarea directă a procurorului Remus Popa în anchetă.
Avocații lui Călin Georgescu cer retrimiterea dosarului la Parchetul General
Apărarea susține că semnătura de pe prima pagină a rechizitoriului nu aparține procurorului Remus Popa, ci ar fi fost aplicată de o altă persoană. Avocații invocă o notă scrisă de mână — litera „p” — aflată lângă semnătură, care ar indica semnarea în numele procurorului-șef al Secției de Urmărire Penală (SUP). Prin urmare, aceștia cer Parchetului General să dezvăluie identitatea persoanei care a semnat actul de acuzare.
„Procurorul Remus-Iulian Popa – Șeful Secției de urmărire penală din PICCJ – care figurează ca fiind cel care ar fi confirmat rechizitoriul nr. 6720/284/P/2024 – a întocmit el însuși acte de urmărire penală în dosar, fiind autorul procesului-verbal de sesizare din oficiu. Or, este evident că niciun procuror nu se poate verifica pe sine însuși. În al doilea rând, după cum vedeți în facsimilul 1, lângă semnătura din dreptul lui Remus Popa a fost scris un „p” de mână – ceea ce poate însemna că altcineva a semnat pentru șeful SUP”, se arată în contestația depusă.
Apărarea susține că, întrucât procurorul care a confirmat rechizitoriul a fost implicat direct în instrumentarea cazului, verificarea actului devine lipsită de imparțialitate. Potrivit Codului de procedură penală, atunci când un procuror întocmește un rechizitoriu, legalitatea și temeinicia acestuia trebuie verificate de un procuror ierarhic superior, nu de autorul dosarului.
Justiție. Sursă foto: Pixabay
Invocarea încălcării dreptului la proces echitabil
În motivarea depusă la instanță, avocații lui Călin Georgescu susțin că procedura de urmărire penală a fost afectată de vicii majore, încălcând dreptul clientului la un proces echitabil. Potrivit acestora, „rechizitoriul fiind verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procurorul-şef de secţie, care a întocmit şi procesul-verbal de sesizare din oficiu, reprezintă o verificare a propriei activităţi judiciare”, fapt ce ar ridica suspiciuni privind imparțialitatea actului de justiție.
Apărarea consideră că această situație „creează cel puţin o aparenţă de lipsă de imparţialitate”, afectând în mod evident interesele procesuale ale inculpatului.
Cererea depusă la Curtea de Apel București
Dosarul se află în camera preliminară a Curții de Apel București, sub numărul 6008/2/2025. Avocații cer instanței ca Parchetul să remedieze neregulile în termen de cinci zile, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, să dispună restituirea cauzei la Parchetul General.
În documentul depus la instanță, avocații solicită judecătorilor, în temeiul art. 345 alin. 3 din Codul de procedură penală, să oblige Parchetul ca, în termen de cinci zile, să remedieze neregularitățile constatate, iar în cazul în care acest lucru nu se întâmplă, „în baza art. 346 alin. 3 lit. a) C.p.p., să dispuneţi restituirea cauzei”.
Surse juridice apreciază că această contestație face parte dintr-o strategie procedurală prin care apărarea urmărește amânarea începerii procesului, o tactică frecvent utilizată în dosarele penale complexe sau de mare vizibilitate publică.
