După Tratatul privind forțele convenționale din Europa, denunțat de Rusia în 2015, Tratatul privind forțele nucleare intermediare (INF) s-a încheiat în august 2019, după decizia Statelor Unite de a se retrage, a Washingtonul acuzând Moscova că i-a încălcat prevederile.

Mai mult, încheiat în 2010, New Start (Strategic Arms Reduction Treaty), a cărui rațiune de a fi este să reducă și să limiteze arsenalele nucleare ale Statelor Unite și ale Rusiei, nici el nu merge foarte bine.

Expirând în februarie 2011, discuțiile pentru reînnoirea sa sunt blocate, Washingtonul dorind să integreze China, ceea ce Beijingul refuză în mod evident.

În luna mai, un editorialist al cotidianului Global Times, care urmează linia Partidului Comunist Chinez, a pledat chiar pentru creșterea rapidă a unui număr de 1.000 de focoase nucleare în armata chineză.

În orice caz, suntem departe de o lume fără arme nucleare, pe care președintele Obama a schițat-o în aprilie 2009, în timpul unui discurs la Praga. Mai ales că, de atunci, Coreea de Nord a intrat în clubul țărilor cu astfel de arme iar China și Rusia și-au modernizat forțele strategice (Franța și Marea Britanie se pregătesc să facă la fel, ca și Statele Unite) iar India și Pakistan încearcă să le dezvolte.

În 2018, Pentagonul a ridicat vălul cu privire la o nouă „postură nucleară” care a evidențiat în mod special necesitatea de a dota forțele americane cu arme nucleare cu putere mică pentru a putea răspunde doctrinei rusești , afirmând că ea se bazează în parte pe conceptul de „escaladare-dezescaladare”.

Conform acestui concept, Moscova este tentată să folosească mai întâi arme nucleare tactice în cazul unui conflict cu NATO, estimând că Statele Unite nu vor putea răspunde în mod corespunzător doar cu armelele lor strategice. În plus, după cum subliniază Bruno Tertrais de la Fundația pentru Cercetări Strategice (Franța), el „sugerează că, dacă Rusia ar fi într-o situație de înfrângere, utilizarea limitată a armelor nucleare ar putea putea viza un sfârșit timpuriu al conflictului prin restabilirea disuasiunii”.

„Strategia și doctrina rusă accentuează utilizarea coercitivă și militară a armelor nucleare. Evaluează în mod eronat că amenințarea unei escaladări nucleare sau a primei utilizări eficiente a armelor nucleare ar servi la „dezamorsarea” unui conflict în condiții favorabile. Aceste percepții greșite cresc riscul de calcul și de escaladare”,  a spus Pentagonul.

Actualizată în 2010, doctrina nucleară rusă tocmai a fost revizuită. Aprobată de președintele Vladimir Putin, a fost publicată pentru prima data de către Kremlin.

Astfel, menționând că Moscova a negat până acum acest concept de „escaladare-dezescaladare”, cotidianul rus Kommersant a menționat că o această doctrină revizuită și corectată ar putea „genera dezbatere”, având în vedere că „indică faptul că, în cazul unui conflict militar, politica statului în domeniul descurajării nucleare va avea drept scop prevenirea escaladării ostilităților și încheierea acesteia în condiții acceptabile pentru Federația Rusă și (sau) aliații săi”.

„Luată într-un sens larg, remarcă Kommersant, această frază poate fi interpretată ca o confirmare oficială a faptului că autoritățile ruse consideră că este posibilă utilizarea armelor nucleare la scară limitată pentru a obține un progres în conflictele cu arme clasice”.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE