Dobânzile la credite vor fi limitate. Modificări importante la împrumuturile românilor, dictate de la Bruxelles

Sursa foto: Freepik

Guvernul pregătește adoptarea, prin ordonanță de urgență, a unei modificări ample a legislației privind creditele de consum, într-un context tensionat, generat de declanșarea procedurii de infringment de către Comisia Europeană.

Procedura a fost inițiată chiar astăzi, ca urmare a faptului că România nu a transpus până la termenul-limită de 20 noiembrie 2025 Directiva UE 2023/2225 privind creditele de consum.

Decizia Executivului de a recurge la o ordonanță de urgență marchează o schimbare de strategie față de intențiile exprimate anul trecut, când autoritățile optaseră pentru un proiect de lege care urma să fie dezbătut în Parlament. Proiectul respectiv nu a mai ajuns pe agenda legislativă, iar între timp presiunea europeană a forțat Guvernul să accelereze procesul de transpunere.

De la lege la ordonanță de urgență, sub presiunea Bruxelles-ului

În toamna anului trecut, Guvernul a pus în dezbatere publică un proiect de lege care prevedea abrogarea OUG 50/2010, actul normativ prin care fusese transpusă vechea directivă europeană privind creditele de consum. Proiectul urmărea introducerea noilor reguli stabilite prin Directiva UE 2023/2225, însă procesul legislativ s-a blocat.

Întârzierea a atras reacția Comisiei Europene, care a declanșat procedura de infringement, considerând că România nu și-a respectat obligațiile de stat membru. În acest context, Executivul a decis să adopte noua legislație prin ordonanță de urgență, justificând urgența prin depășirea termenului-limită de transpunere.

Forma actuală a ordonanței diferă însă semnificativ de proiectul inițial de lege, fiind ajustată în urma consultărilor cu Banca Națională a României, care a formulat o serie de recomandări.

Extinderea domeniului de aplicare al noilor reguli

Una dintre cele mai importante schimbări aduse de noua reglementare este extinderea sferei de aplicare. Noile prevederi se vor aplica aproape tuturor finanțărilor de consum, inclusiv creditelor sub 200 de euro, care până acum erau excluse de la reglementarea OUG 50/2010.

De asemenea, intră sub incidența noii legislații și schemele de tip „cumpără acum, plătește mai târziu”, în măsura în care acestea presupun dobânzi sau alte costuri pentru consumatori. Această modificare reflectă evoluția pieței de creditare, unde astfel de produse au devenit tot mai populare, dar au scăpat până acum unui control strict.

Comisioanele de analiză și administrare, plafonate explicit

O noutate majoră o reprezintă limitarea explicită a comisioanelor percepute de creditori. În cazul comisionului de analiză, acesta este plafonat la sume fixe, cuprinse între 25 și 150 de lei, în funcție de valoarea creditului, de la împrumuturi de 2.000 de lei până la credite de peste 100.000 de lei.

În legislația actuală, OUG 50/2010 prevede doar obligația ca acest comision să fie stabilit într-o sumă fixă pentru același tip de credit, fără a impune un plafon valoric concret. Noua ordonanță schimbă radical această abordare.

Limitări stricte apar și în cazul comisionului de administrare, considerat de multe ori componenta cea mai costisitoare din structura unui credit de consum. Acesta va porni de la maximum 15 lei pe lună pentru creditele de până la 5.000 de lei și va ajunge la cel mult 50 de lei pe lună pentru creditele care depășesc 100.000 de lei.

În prezent, legislația nu impune un plafon numeric pentru acest comision, ci doar regula potrivit căreia, dacă este exprimat procentual, se aplică la soldul creditului, diminuându-se pe măsură ce creditul este rambursat.

Dobânzile penalizatoare, limitate în timp și valoare

O altă modificare de impact vizează dobânzile penalizatoare. Potrivit noilor reguli, dacă executarea silită nu este inițiată în termen de cel mult șase luni de la declararea scadenței anticipate, creditorul nu mai poate percepe dobânzi penalizatoare din ziua următoare expirării acestui termen.

Această prevedere urmărește să elimine situațiile din trecut în care, între declararea scadenței anticipate și demararea executării silite, penalitățile acumulau sume care ajungeau să depășească valoarea inițială a creditului.

Totodată, este menținut intervalul minim de trei luni între scadența anticipată și inițierea executării silite, perioadă în care creditorul este obligat să depună diligențe pentru a evita executarea. După declanșarea executării silite, se menține regula introdusă în 2016, potrivit căreia nu mai pot fi percepute dobânzi, dobânzi penalizatoare sau comisioane.

Un alt plafon important este acela potrivit căruia cuantumul dobânzilor penalizatoare nu poate depăși principalul restant.

Recuperatorii de creanțe pierd titlul executoriu

Una dintre cele mai sensibile modificări pentru piața financiară vizează firmele de recuperare creanțe. Potrivit proiectului de ordonanță, contractele de credit de consum nu mai reprezintă titluri executorii în situația în care cesionarul este o entitate care desfășoară activități de recuperare creanțe.

Această prevedere obligă recuperatorii să se adreseze instanței pentru a obține un titlu executoriu, oferind astfel debitorilor posibilitatea de a se apăra înainte de a fi supuși executării silite. Măsura schimbă semnificativ raportul de forțe dintre debitori și recuperatori.

Notificările nu mai depind de poștă

O altă schimbare importantă privește procedura de notificare a debitorilor. Dacă legislația actuală impune notificarea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, noua ordonanță permite notificarea „pe orice suport durabil”.

Aceasta înseamnă că notificările pot fi transmise prin e-mail sau prin aplicații electronice, atâta timp cât informația poate fi stocată și dovedită ulterior. Creditorii vor avea obligația de a păstra dovada notificării și de a o putea prezenta ANPC timp de cinci ani, sub sancțiunea unei amenzi de până la 100.000 de lei.

În același timp, recuperatorii vor fi obligați să păstreze evidența tuturor interacțiunilor cu consumatorii pentru cel puțin cinci ani după finalizarea procedurii.

Evaluarea bonității devine obligatorie prin baze de date oficiale

Față de proiectul inițial de lege, care permitea verificarea bonității prin baze de date precum Biroul de Credit sau Centrala Riscului de Credit, ordonanța introduce obligația expresă de utilizare a acestor instrumente.

Scopul declarat este prevenirea supraîndatorării consumatorilor. În același sens, ordonanța introduce obligații suplimentare de avertizare, inclusiv mesaje standardizate care atrag atenția asupra costurilor împrumuturilor.

În același timp, creditorilor li se interzice explicit utilizarea rețelelor sociale pentru realizarea profilului de risc al debitorilor.

Contractele pot fi modificate la nivel de portofoliu

O prevedere cu impact major asupra instituțiilor financiare permite ca, în cazul constatării unor nereguli într-un contract, agentul constatator al ANPC să propună președintelui instituției emiterea unui ordin de modificare a întregului portofoliu de contracte care conțin clauza respectivă.

În forma inițială a proiectului de lege, această competență ar fi revenit direct comisarului ANPC, însă varianta actuală introduce un nivel suplimentar de decizie.

Raportare extinsă la BNR și calendarul de aplicare

La solicitarea Băncii Naționale a României, ordonanța introduce obligația ca toate instituțiile financiare nebancare înscrise în Registrul General să raporteze la Centrala Riscului de Credit. Până acum, această obligație revenea doar IFN-urilor din Registrul Special.

Noile prevederi se vor aplica contractelor de credit încheiate începând cu 20 noiembrie 2026. Pentru contractele pe perioadă nedeterminată, precum liniile de credit sau cardurile de credit, regulile privind cesiunea se vor aplica de la aceeași dată.

Un impact major pentru consumatori și piața creditului

Adoptarea noii ordonanțe marchează una dintre cele mai ample reforme ale pieței creditelor de consum din ultimul deceniu. Limitarea costurilor, restrângerea practicilor de recuperare agresivă și întărirea protecției consumatorilor vin într-un moment în care îndatorarea populației rămâne un subiect sensibil.

În același timp, procedura de infringement declanșată de Comisia Europeană pune presiune suplimentară pe autorități pentru o implementare rapidă și coerentă, astfel încât România să evite sancțiuni financiare și să se alinieze standardelor europene.