Procurorii DNA au început urmăririea penală și au solicitat Curții de Apel București arestarea judecătoarei Elena Burlan-Pușcaș, de la Tribunalul București, cea care a dispus arestarea preventivă a celor doi israelieni, angajați ai „Black Cube”, acuzați că ar fi avut ca misiune spionarea Laurei Codruța Kovesi. Magistratul este anchetat pentru o presupusă mită 50.000 de euro, primită între anii 2009 și 2010, de la patru inculpați, doi fiind acuzați de tentativă de omor.

Procurori din Secția de combatere a corupției a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au dispus începerea urmăririi penale și au înaintat, joi, Curții de Apel București referatul cu propunere de arestare preventivă a judecătoarei Elena Burlan-Pușcaș, de la Tribunalul București.

Elena Burlan Pușcaș este cea care, pe 3 aprilie 2016, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a dispus arestarea preventivă a celor doi israelieni, angajați ai „Black Cube”, David Geclowicz și Ron Weiner, prinși în România și acuzați că ar fi avut ca misiune spionarea Laurei Codruța Kovesi.

DNA transmite că judecătoarea este acuzată de luare de mită. Având în vedere calitatea de magistrat a Elenei Burlan-Pușcaș, DNA a acerut și a obținut, miercuri, avizul favorabil de la  Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Dosarul  a fost înregistrat la DNA în anul 2016. În referatul procurorilor se arată:

„În contextul judecării unui dosar penal ce privea săvârșirea unor infracțiuni cu violență, inculpata Burlan-Pușcaș Elena, în calitatea menționată mai sus, a primit, în perioada 2009-2010, de la patru dintre inculpații vizați de cercetarea judecătorească (din care doi cercetați pentru tentativă de omor calificat) suma totală de 50.000 euro.

Banii respectivi au fost primiți de magistrat pentru a dispune față de cei doi inculpați cercetați pentru tentativă de omor calificat înlocuirea măsurii preventive a arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, lucru care s-a și întâmplat în perioada 01 octombrie 2009 - 26 ianuarie 2010. De fiecare dată, aceste soluții au fost desființate de instanța superioară de control judiciar.

În același context, pentru aceeași sumă de bani, printr-o sentință din luna februarie 2010, judecătorul Burlan-Pușcaș Elena a pronunțat pedepse cu suspendarea executării față de toți inculpații din dosarul respective”.

DNA mai precizează că, în faza de apel, în luna decembrie 2010, sentința dată de Elena Burlan-Pușcaș  a fost desființată în parte, „Curtea de Apel București pronunțând pedepse cu executare față de autorii infracțiunii de tentativă de omor calificat, aceste pedepse fiind de 8 ani, respectiv 7 ani și 6 luni”.

„Inculpatei Burlan-Pușcaș Elena i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, a mai precizat DNA.