Social
Zece cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean, instalate pe linia electrică Vulcănești–Chișinău. Alte 1.000 de dispozitive protejează păsările. Video
Sursa foto: moldpres.md
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Zece cuiburi artificiale destinate șoimului dunărean, o specie rară inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova, au fost montate pe pilonii liniei electrice de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău. Măsura urmărește să încurajeze reproducerea acestei specii și să reducă riscurile pentru păsările care traversează zona. În plus, pe conductoarele liniei au fost instalate 1.000 de dispozitive speciale, menite să le facă mai vizibile și să prevină lovirea păsărilor de cabluri.
Este pentru prima dată când asemenea soluții sunt aplicate în infrastructura energetică din Republica Moldova, anunță Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE).
Amplasarea cuiburilor și instalarea dispozitivelor de avertizare au fost stabilite în urma unei evaluări de mediu realizate la începutul proiectului. Specialiștii au analizat riscurile pe care noua infrastructură le-ar putea genera pentru păsările care trăiesc în apropierea traseului sau îl traversează.
1.000 de dispozitive pentru prevenirea coliziunilor păsărilor cu liniile electrice
Cele zece cuiburi artificiale sunt destinate șoimului dunărean, o pasăre răpitoare rară, protejată la nivel național. Acestea au fost amplasate direct pe pilonii liniei electrice.
Alte 1.000 de dispozitive deviatoare au fost montate pe conductoare. Rolul lor este să sporească vizibilitatea cablurilor, astfel încât păsările să le poată observa de la distanță și să evite coliziunile.
Directorul UCIPE, Ruslan Surugiu, susține că astfel de intervenții sunt deja folosite în mai multe țări, inclusiv în România. Introducerea lor în proiectul din Republica Moldova reprezintă un pas important pentru integrarea cerințelor de protecție a mediului în dezvoltarea infrastructurii strategice.
„Astfel de măsuri sunt deja utilizate pe scară largă în mai multe țări, inclusiv în România. Integrarea acestora în proiectul LEA Vulcănești-Chișinău marchează un pas important pentru infrastructura energetică din Republica Moldova. Acest lucru demonstrează că dezvoltarea proiectelor strategice poate fi realizată în paralel cu protejarea speciilor și conservarea patrimoniului natural”, a declarat Ruslan Surugiu.
Potrivit UCIPE, cele două tipuri de intervenții fac parte din măsurile prevăzute pentru limitarea impactului asupra mediului. Acestea urmăresc să reducă pericolele asociate funcționării liniei electrice și să asigure condiții mai bune pentru protejarea biodiversității.
Șoimul dunărean, o pasăre de pradă rară, amenințată cu dispariția
Șoimul dunărean este una dintre cele mai mari și puternice specii de șoimi. Are o lungime de 47–55 de centimetri și o anvergură a aripilor care poate ajunge până la 129 de centimetri. Femela este mai mare decât masculul, fiind cu aproximativ 15% mai lungă și cu 40% mai grea.
Penajul este predominant maro pe spate, iar pieptul și abdomenul prezintă dungi. Capul este mai deschis la culoare, cu o sprânceană albicioasă. În zbor, seamănă cu șoimul călător, însă are aripi mai late și vârfuri mai puțin ascuțite.
Sursa foto: Captură video
Trăiește în zone deschise și vânează în special rozătoare
Specia este răspândită în Eurasia, din Europa de Est până în vestul Chinei. Preferă zonele de stepă, stepele împădurite, regiunile deluroase și terenurile relativ aride, unde găsește condiții potrivite pentru vânătoare.
Hrana sa este formată în principal din mamifere mici și mijlocii. Printre prăzile preferate se numără iepurii și rozătoarele, în special popândăii. Vânează aproape de sol, folosindu-se de viteza și agilitatea sa pentru a captura animalele de pe terenurile deschise.
Șoimul dunărean nu își construiește propriul cuib. De regulă, ocupă cuiburi abandonate sau existente ale altor păsări, precum corbii, ciorile și șorecarii. Acestea se află, în mod tradițional, în copaci sau pe stânci. În ultimii ani, specia a început să folosească tot mai des și cuiburile amplasate pe stâlpii liniilor electrice.
Păsările ajung la maturitatea reproductivă în jurul vârstei de trei ani. Femela depune, de obicei, între trei și cinci ouă, iar perioada de incubație durează aproximativ 30–32 de zile. Puii părăsesc cuibul după 45–50 de zile de la eclozare, dar mai rămân câteva săptămâni pe teritoriul părinților înainte de a pleca spre alte zone.
În funcție de regiune și de disponibilitatea hranei, șoimii dunăreni pot fi sedentari, parțial migratori sau migratori.
Șoim călător. Sursa foto: Parcul National Cozia
Braconajul, otrăvirea și liniile electrice, printre principalele pericole
Șoimul dunărean este considerat o specie amenințată la nivel global. Este inclus în categoria „Periclitat” pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), pe fondul scăderii populațiilor în cea mai mare parte a arealului său.
Specia este protejată și prin Directiva Păsări a Uniunii Europene. În România și Bulgaria, situația este deosebit de gravă, fiind încadrată în categoria „Critic periclitat”.
Printre principalele amenințări se numără braconajul, otrăvirea, furtul ouălor și al puilor din cuiburi, electrocutarea și distrugerea habitatelor naturale.
O problemă importantă o reprezintă și liniile electrice. Șoimii folosesc frecvent stâlpii pentru odihnă sau cuibărit, iar contactul cu anumite componente electrice îi poate ucide prin electrocutare. În România și Bulgaria, mii de stâlpi au fost deja izolați în cadrul unor programe de protecție a păsărilor.
Degradarea habitatelor afectează, la rândul său, supraviețuirea speciei. Transformarea pășunilor în terenuri agricole, tăierea copacilor bătrâni și utilizarea pesticidelor reduc atât locurile potrivite pentru cuibărit, cât și sursele de hrană.
O altă amenințare este deranjul provocat de activitățile umane în apropierea cuiburilor. Dacă adulții sunt îndepărtați de ouă sau de pui, reproducerea poate eșua, iar puii pot deveni vulnerabili în fața prădătorilor.
Recomandările noastre
