Divorțuri anulate peste noapte. Haos juridic pentru zeci de mii de familii din Polonia

Persoane supărate / sursa foto: dreamstime.com

Mii de cetățeni polonezi care credeau că și-au încheiat definitiv căsătoriile descoperă în prezent o situație juridică neașteptată: există posibilitatea ca, din punct de vedere legal, să fie încă soț și soție.

Situația a apărut pe fondul disputelor prelungite din Polonia legate de reformele sistemului judiciar și de încercările actualului guvern de a corecta modificările introduse de fosta putere naționalistă.

Problema a ieșit la iveală în luna ianuarie, într-un caz analizat de o instanță din orașul Giżycko, situat în nord-estul Poloniei. Un cuplu divorțat s-a prezentat în fața judecătorilor pentru a rezolva formalitățile privind împărțirea bunurilor.

În locul unei proceduri administrative obișnuite, instanța a constatat că divorțul pronunțat anterior nu ar fi avut, în realitate, valoare juridică.

Decizii contestate ale instanțelor

Potrivit hotărârii instanței din Giżycko, sentința de divorț inițială ar fi fost „inexistentă din punct de vedere juridic”, deoarece fusese semnată de un judecător numit în perioada reformelor judiciare promovate de fostul ministru al Justiției, Zbigniew Ziobro, membru al partidului Lege și Justiție (PiS). Acești magistrați sunt cunoscuți în dezbaterea publică sub denumirea de „neo-judecători”.

Decizia instanței locale vine în contextul în care guvernul condus de Donald Tusk încearcă să limiteze efectele reformelor judiciare aplicate între 2015 și 2023. Curțile europene au stabilit anterior că modificările promovate de guvernul PiS au afectat independența sistemului judiciar, însă între timp sute de judecători au fost numiți sau promovați în baza acelor reguli.

Dimensiunea potențială a problemei este considerabilă. În Polonia sunt înregistrate anual aproximativ 57.000 de divorțuri, iar zeci de mii de alte cauze, de la moșteniri la litigii financiare, au fost soluționate de magistrați numiți în perioada controversată.

Reacții din mediul juridic

Avocații consultați avertizează asupra consecințelor juridice ale unor astfel de hotărâri. Kinga Skawińska-Pożyczka, avocat la casa de avocatură Dubois i Wspólnicy din Varșovia, a declarat că decizia instanței din Giżycko este eronată și ar trebui anulată în apel.

„O instanță care judecă un litigiu patrimonial nu ar fi trebuit să pună sub semnul întrebării validitatea unei hotărâri definitive de divorț”, a afirmat aceasta, subliniind că situația ar trebui considerată „o excepție, nu o regulă”.

Alți juriști atrag însă atenția că și cazurile izolate pot genera efecte în lanț. Avocatul Bartosz Stasik, din Wrocław, a explicat că „un sistem care începe să își conteste propriile hotărâri încetează să mai fie un sistem”.

Acesta a adăugat că „nimeni nu vrea să le spună miilor de oameni că divorțurile, moștenirile sau sentințele lor nu există, dar fiecare avalanșă începe cu o singură piatră”.

Miza politică a conflictului

În centrul disputei se află Consiliul Național al Magistraturii (KRS), organism responsabil cu nominalizarea judecătorilor. În 2017, guvernul PiS a modificat legislația astfel încât majoritatea membrilor KRS să fie desemnați de Parlament, și nu de magistrați.

Până la pronunțarea verdictelor instanțelor europene, numeroși judecători fuseseră deja numiți în baza noilor reguli.

Actualul ministru al Justiției, Waldemar Żurek, a calificat hotărârea din Giżycko drept „foarte îngrijorătoare”, avertizând că disputa legată de „neo-judecători” a ajuns „în cele mai sensibile zone ale vieții cetățenilor – familia, finanțele și certitudinea juridică de bază”.

Oficialul a subliniat că cetățenii „nu pot fi obligați să plătească prețul unor decizii politice asupra cărora nu au avut nicio influență”.

De cealaltă parte, reprezentanții PiS au folosit cazul ca argument împotriva guvernului actual, acuzându-l că ar provoca un colaps instituțional.

Fostul ministru Zbigniew Ziobro, aflat în prezent în Ungaria, a declarat că situația demonstrează dorința executivului de a crea „haos și anarhie”, chiar cu riscul afectării vieții oamenilor obișnuiți.

Pe fondul apropierii alegerilor parlamentare, disputa privind sistemul judiciar capătă o miză politică tot mai ridicată, iar consecințele deciziilor instanțelor continuă să genereze incertitudine în rândul populației.