Divizia veteranului decorat de Nicușor Dan, în lumina documentelor Elie Wiesel: realitățile dureroase ale frontului de Est

Nicușor Dan paradă. Sursa foto: INQUAM/George Călin

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW) a oferit clarificări privind divizia din care făcea parte veteranul Vasile Banu, singurul decorat de președintele Nicușor Dan de Ziua Națională a României. G4Media a prezentat, într-un interviu, criticile istoricului Dennis Deletant, Grant T. Harward și Cosmin Popa la adresa deciziei președintelui, care spune că șeful statului nu ae fi menționat contextul complet al campaniei românești din 1941, când armata a „eliberat Basarabia” luptând alături de forțele naziste pe frontul de est.

Ce susține Institutul Elie Wiesel

După o căutare în arhivele Institutului „Elie Wiesel” privind Regimentul din care a făcut parte Vasile Banu, recent decorat de președintele României, informații importante legate de caz sunt aduse în prim plan.

Potrivit sursei, nu este clar dacă președintele a fost informat despre această componentă a activității Regimentului 89 Infanterie pe Frontul de Est.

La începutul războiului, Regimentul 89 Infanterie din Divizia 13 Infanterie era concentrat în zona de nord a județului Vaslui. În drumul spre front, în seara de 28 iunie 1941, un batalion traversează orașul Iași. Documentele regimentului menționează că asupra trupelor s-au tras focuri „de către jidani și comuniști notorii”, iar soldații „intervin prompt și deschid focul asupra jidanilor”.

„Rezultatele unei căutări succinte în arhiva Institutului „Elie Wiesel” despre Regimentul din care a făcut parte Vasile Banu recent decorat de președintele României. Nu știm dacă președintele României a fost informat despre această componentă a participării Regimentului 89 Infanterie pe Frontul de Est. Din respect pentru memoria victimelor Holocaustului și ca expresie a responsabilității civice, facem cunoscute aceste documente societății românești. Iată ce am găsit: Regimentul 89 Infanterie din Divizia 13 Infanterie, la momentul declanșării războiului, era concentrat în zona de nord a județului Vaslui. În drumul către front, în seara de 28 iunie 1941, un batalion al acestuia traversează orașul Iași. Documente ale regimentului consemnează că asupra trupei s-au tras focuri de armă „de către jidani și comuniști notorii”, iar soldații intervin promt și „deschid focul asupra jidanilor”, arată reprezentanții institutului.

Regimul Antonescu, în prim-plan

Aceste relatări reflectă versiunea oficială a regimului Antonescu despre Pogromul de la Iași, conform căreia violențele asupra evreilor ar fi fost provocate de presupuse amenințări ale populației evreiești, mai spune sursa.

„Documentul reia versiunea oficială a regimului Antonescu despre Pogromului de la Iași în care violențele asupra evreilor din Iași sunt rezultatul presupuselor provocări și amenințări ale populației evreiești. Întâmplarea descrisă de regiment este diferită de prezentarea pe care o face prefectul județului Iași acestui episod: „Nu s-a putut prinde nici un individ în flagrant delict. Se crede că focurile de armă sunt opera unor indivizi organizați care urmăresc să producă panică atât printre unitățile germane și române, cât și în sânul populației orașului […] După indiciile obținute până în prezent, se constată că se caută de către anumiți indivizi să arunce vina asupra evreilor din oraș cu scopul de a ațâța atât armata germană și română precum și populația creștină contra evreilor, pentru a da loc la uciderea în masă a acestora”, se arată în comunicatul Elie Wiesel.

Conform reprezentanților Institutului Elie Wiesel, la 30 iunie 1941, un medic al Regimentului 89 Infanterie aflat în Iași a fost martor la un incident în care un soldat român, care reținuse un grup de evrei, a fost dezarmat de un agent de stradă al poliției locale. Medicul a considerat că polițistul proteja evreii și ar fi raportat episodul superiorilor săi.

„Regimentul 89 a trecut Prutul, în Basarabia, la 1 iulie 1941. La 10 iulie 1941, registrul de prizonieri și suspecți al Diviziei 13 Infanterie (Marea Unitate de care aparținea Regimentul 89) consemnează că regimentul a arestat aproximativ 100 de persoane. Majoritatea sunt femei și copii, aceștia având nume tradiționale evreiești. Pe 13 iulie 1941, același registru arată că Regimentul a continuat să facă arestări de „suspecți evrei”, mențiune explicită”, explică aceștia.

Elie Wiesel: Practica arestării evreilor de către Regimentul 89 Infanterie a continuat și după trecerea Nistrului

În plus, cei de la Elie Wiesel menționează că practica arestării evreilor de către Regimentul 89 Infanterie ar fi continuat și după trecerea Nistrului. La 29 iulie 1941, regimentul a trimis Serviciului Pretoral al Diviziei 13 mai multe familii evreiești, printre care Șmil Barbaraș cu soția și patru copii, precum și Moșke Igman cu soția și doi copii.

„În aceeași zi, alți 21 de evrei, majoritatea femei și copii, sunt trimiși de Regiment la Serviciul Pretoral pentru cercerare. În schimb, civilii ucrainieni au parte de un tratament mai omenos. În 30 iulie 1941 Regimentul trimite la trenul regimentar, care se afla în spatele zonei de operații, un grup de ucraineni. Ordinul precizează că aceștia urmează să fie hrăniți de sătenii localității unde se găsea trenul regimentar”, mai menționează sursa.

Reprezentanții Institutului Elie Wiesel mai arată că, la 10 octombrie 1941, confesorul Regimentului 89 Infanterie, preotul Valeriu Beleuță, fost membru al Mișcării Legionare și originar din comuna Mândra, lângă Făgăraș, unul dintre cei mai activi clerici ortodocși care au susținut Mișcarea Legionară în zona Sibiu–Brașov, a întocmit o dare de seamă despre activitatea sa pastorală din regiment.

„Acesta menționează că a explicat soldaților regimentului care este scopul războiului purtat: „Poporul rusesc este o unealtă oarbă în mâinile progeniturilor lui Iuda Trădătorul, care unelteau [la] distrugerea familiei, proprietății și statelor creștine și naționale”, spune sursa.

Ce ar fi omis Nicușor Dan să spună despre Armata română pe frontul de Est

Atunci când i-a invitat pe români să „se plece cu respect” în fața veteranului de la Cotul Donului, președintele Nicușor Dan nu a menționat masacrele comise de Armata română, din care făcea parte veteranul decorat, în 1941, pe frontul de Est, împotriva evreilor, potrivit sursei.

De asemenea, el vorbește despre o luptă „de eliberare a Basarabiei” și despre „idealuri de libertate” sau „generația de eroi care au scris cu sângele lor destinul țării noastre”, fără a aminti că România fusese dezmembrată cu un an înainte și că Basarabia pierduse în 1940 din cauza Germaniei naziste, aliată cu URSS la acel moment, dar alături de care România a luptat în 1941.

Intrarea trupelor române în URSS, în 1941, a avut loc la ordinul mareșalului Ion Antonescu, aliat al Germaniei naziste, după ce Hitler a încălcat pactul de neagresiune semnat cu Stalin pe 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov). Scopul invaziei germane era obținerea „lebensraum” (spațiul vital), un element central al doctrinei rasiale naziste.

Jurnalistul Petru Clej, fost BBC și în prezent colaborator G4Media și RFI, a documentat masacrul de la Odesa, unde, între 22 și 25 octombrie 1941, armata română ar fi ucis zeci de mii de evrei.