International
Directorul AIE: Economia globală este amenințată de cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii
Petrol. Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Lumea se confruntă cu riscul celei mai grave crize energetice din ultimele decenii, din cauza războiului din Orientul Mijlociu, avertizează Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE). La Canberra, în timpul National Press Club, Birol a declarat că situația reprezintă „o ameninţare majoră” pentru economia globală.
La un pas de criză energetică
Fatih Birol a declarat că, până în prezent, lumea a pierdut 11 milioane de barili de petrol pe zi, depășind astfel pierderile cumulate ale celor două crize majore din anii 1970.
„La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi”, a explicat Birol.
El a adăugat că, luând în calcul și repercusiunile invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, „această criză reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului şi un colaps al pieţei gazelor la un loc”.
Nave comerciale Stramtoarea Ormuz / sursa foto: captură video
Ce ar putea urma
Potrivit sursei, cel puțin 40 de infrastructuri energetice din nouă țări din Orientul Mijlociu au fost grav avariate din cauza conflictului. În acest context, Birol a atras atenția că nici o țară nu va fi protejată de efectele crizei și a cerut intervenție la nivel global.
„Nicio ţară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale. Prin urmare, este necesară o acţiune la scară globală”, a declarat acesta.
Directorul AIE a avertizat asupra gravității situației, arătând că economia mondială se află sub o amenințare majoră.
„Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil”, a continuat el.
Criza energetică se adâncește din cauza blocajului de la nivelul Strâmtorii Ormuz
Situația se agravează și din cauza blocajului Strâmtorii Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din producţia mondială de hidrocarburi.
Conflictul, care a început pe 28 februarie cu atacuri israeliene și americane împotriva Iranului, a determinat Iranul să efectueze atacuri cu rachete și drone împotriva infrastructurilor energetice și navale din regiune.
În același timp, președintele american Donald Trump a amenințat că va „ataca și distruge” centralele electrice iraniene, „ÎNCEPÂND CU CELE MAI MARI!”, dacă strâmtoarea nu va fi redeschisă. Statele Unite au autorizat vânzarea și livrarea pentru o lună a petrolului iranian aflat pe nave, însă Teheranul susține că nu are surplus de țiței disponibil. Întreaga situație pune presiune pe prețurile internaționale ale energiei și ar putea declanșa efecte economice semnificative la nivel global.
