Pentru prima data a fost efectuat un studiu extrem de elaborate asupra creierului persoanelor autistice, care a dat rezultate extrem de interesante. S-a vazut, de exemplu, cum zone din creier asociate cu interpretarea expresiilor faciale si a interactiunilor sociale sunt mai putin active fata de cazul persoanelelor normale. Cu noua metoda au fost analizate milioane de imagini si rezultatul studiului contribuie la intelegerea mecanismelor care au loc in creierul celor afectati de autism.

Autismul – ce anume il genereaza? De ce anumiti copii par deconectati din societate, incapabili sa aiba legaturi cu semenii lor? De multe ori persoanele afectate de autism sunt persoane cu talente deosebite: in matematica, arta sau alte materii si activitati. Geniale chiar! Si totusi, atunci cand sunt in societate autisticii nu interactioneaza cu nimeni, nu converseaza si nu par sa inteleaga ceea ce se intampla; nu participa la evenimente. Au lumea lor din care nu ies si in care nimeni nu poate intra.

Autismul este o stare (mi-e greu sa o numesc boala) care inca nu a fost inteleasa pe deplin, in ciuda multor studii efectuate in ultimii ani.

Ce anume ii deosebeste pe cei afectati de autism de o persoana normala?

Un studiu recent arata cum creierul celor afectati de autism functioneaza in mod foarte diferit fata de cel al unei persoane normale; ba mai mult, au fost descoperite zonele din creier care prezinta cele mai mari diferente. Deci nu o diferenta structurala, ci functionala.

Ce anume au facut cercetatorii pentru a ajunge la o astfel de concluzie?

Au folosit o noua metoda de “imaging” (deci de efectuare a imaginilor creierului in functiune) si de analiza a datelor: Brain-Wide Association Analysis (BWAS), care se bazeaza pe colectionarea unui numar enorm de date: o arhiva care contine imagini obtinute cu ajutorul rezonantei magnetice.

Aceste arhive de date au fost analizate cu metode statistice acurate tocmai pentru a se descoperi care este diferenta intre functionarea creierului celor cu autism fata de cei normali.

Numarul de date analizate este cu adevarat impresionant: au fost studiate imagini tri-dimensionale pornind de la un milliard de date despre activitatea neuronala a circa 47,636 regiuni ale creierului (voxel).

La acest studiu au participat 523 de persoane autistice si 452 persoane normale. Asupra acestora au fost deci efectuate rezonante magnetice pentru a vedea modul in care se activeaza diversele regiuni ale creierului. Imaginile inregistrate au fost analizate si concluziile la care au ajuns cercetatorii au aratat ca exista diferente importante intre modul in care se activeaza diverse regiuni ale creierului.

Care sunt aceste diferente?

Cei cu autism aveau partea creierului asociata cu interpretarea expresiilor faciale si cu interactiunile sociale mult mai putin acriva; in plus aveau mai putin activa si o regiune a creierului care proceseaza informatiile spatiale.

Rezultatele studiului au fost publicate in revista Brain. Concluziile articolului sugerau cum ca autismul ar fi legat tocmai de faptul ca cele doua zone ale creierului amintite anterior ar avea un numar de conexiuni redus. Acest fapt ar sta la baza simptoamelor principale ale autismului: incapacitatea de a interactiona cu ceilalti si de a le interpreta gesturile, sentimentele si intentiile. Ceea ce duce la incapacitatea de a se exprima si de a avea o viata sociala normala.

Va fi oare posibil intr-o buna zi tratarea autismului? La ora actuala este greu de spus, mai ales ca probabil pe langa cele descrise anterior mai sunt si alte cauze care inca nu au fost descoperite.

Metoda BWAS s-a demonstrat a fi extrem de eficace pentru studiul creierului. Cercetatorii intentioneaza sa o aplice pentru studiul altor probleme de comportament. Posibilitatea de a avea o arhiva de date cu milioane de imagini ale creierului este nemaipomenita si ne va ajuta sa intelegem mai bine nu doar modul in care apar si se manifesta diverse probleme de comportament, ci si pentru o mai buna intelegere a creierul insusi: cum functioneaza organul care ne defineste personalitatea si ne face sa fim cine suntem?

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro

Te-ar putea interesa și: