Scobit în nas. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Un gest considerat adesea rușinos, scobitul în nas, ar putea avea legătură cu sănătatea creierului. Cercetările recente sugerează că există o conexiune între acest obicei și riscul de dezvoltare a Alzheimerului, boala neurodegenerativă care afectează memoria și funcțiile cognitive, informează sciencealert.com.
Scobitul nasului și riscul de Alzheimer: ce arată cercetările recente
Un obicei aparent banal, precum scobitul în nas, a fost asociat într-un studiu recent cu un risc potențial crescut de demență. Cercetătorii spun că atunci când acest gest provoacă mici leziuni tisulare interne, anumite bacterii pot avea o cale mai facilă către creier, declanșând reacții care seamănă cu semnele timpurii ale bolii Alzheimer.
Este important de precizat că majoritatea cercetărilor au fost realizate până acum pe șoareci, nu pe oameni, astfel că legătura rămâne fragilă, deși plauzibilă. Totuși, aceste descoperiri oferă indicii valoroase despre modul în care boala Alzheimer ar putea începe, un proces care continuă să rămână enigmatic.
O echipă de la Universitatea Griffith din Australia a studiat bacteriile Chlamydia pneumoniae, cunoscute pentru că pot provoca pneumonie la oameni. Cercetătorii au descoperit că această bacterie se regăsește frecvent și în creierul persoanelor afectate de demență cu debut tardiv, sugerând o legătură biologică care merită investigată mai departe.
Videoclipul de mai jos prezintă un rezumat al rezultatelor studiului:
Chlamydia pneumoniae poate ajunge direct din nas în creier
Studiul efectuat pe șoareci sugerează că bacteriile pot trece din nas până în creier prin nervul olfactiv, oferind o posibilă explicație pentru cum anumite infecții ar putea influența apariția bolii Alzheimer. Cercetătorii au observat că atunci când țesutul subțire de la nivelul cavității nazale, este deteriorat, infecțiile se agravează și duc la depunerea mai mare a proteinei beta-amiloid în creier. Această proteină este cunoscută pentru formarea plăcilor asociate cu Alzheimer.
„Suntem primii care demonstrăm că Chlamydia pneumoniae poate ajunge direct din nas în creier și poate declanșa modificări care seamănă cu boala Alzheimer”, a declarat neurocercetătorul James St John de la Universitatea Griffith din Australia. „Am observat acest lucru la șoareci, iar dovezile sunt potențial îngrijorătoare și pentru oameni”.
Cercetătorii au fost surprinși de viteza cu care C. pneumoniae a ajuns în sistemul nervos central al șoarecilor, între 24 și 72 de ore, sugerând că nasul poate fi o rută rapidă pentru bacterii și virusuri către creier. Deși nu se știe încă dacă efectele se aplică și oamenilor sau dacă plăcile beta-amiloid sunt cauza directă a Alzheimerului, studiul deschide o cale importantă de cercetare pentru înțelegerea acestei boli neurodegenerative.
Scobitul în nas este un obicei comun, până la 9 din 10 persoane fac acest gest
Dar studiile sugerează că acest gest poate fi dăunător. Scobitul excesiv al nasului poate deteriora mucoasa nazală și facilitează pătrunderea bacteriilor în creier. „Nu vrem să ne deteriorăm interiorul nasului, iar scobitul și ciupitul pot face asta”, avertizează St John. „Dacă mucoasa este afectată, numărul bacteriilor care pot ajunge în creier crește”.
Mai mult, o întrebare cheie pe care cercetătorii încearcă să o clarifice este dacă depozitele crescute de proteine beta-amiloid din creier reprezintă un răspuns imun natural, benefic, care ar putea fi inversat atunci când infecția este eliminată.
O analiză publicată în 2024 a extins ipoteza că scobitul în nas ar putea contribui la creșterea riscului de Alzheimer, oferind indicii despre modul în care acest proces s-ar putea desfășura. Boala Alzheimer rămâne extrem de complexă, iar cercetătorii explorează multiple perspective pentru a înțelege cauzele și a identifica posibile modalități de prevenire.
„Odată ce depășești 65 de ani, riscul crește considerabil, dar analizăm și alți factori, pentru că nu este vorba doar despre vârstă, ci și despre expunerea la factori de mediu”, explică James St John. „Credem că bacteriile și virusurile joacă un rol esențial”, a concluzionat neurologul.
Descoperirile au fost publicate în jurnalul Scientific Reports, consolidând ideea că microbiomul nazal și obiceiurile cotidiene ar putea influența sănătatea creierului într-un mod mai semnificativ decât s-a crezut anterior.
