DIICOT contestă decizia din dosarul azilelor ilegale din Bihor. Curtea de Apel decide dacă familia lui Viorel Pașca rămâne sub control judiciar

DIICOT contestă decizia din dosarul azilelor ilegale din Bihor. Curtea de Apel decide dacă familia lui Viorel Pașca rămâne sub control judiciarViorel Pasca. Sursa foto: Captură video

Curtea de Apel București judecă joi contestația depusă de DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București prin care Viorel Pașca și alți patru membri ai familiei sale au fost plasați sub control judiciar, nu în arest preventiv, în dosarul privind azilele ilegale din județul Bihor.

În același dosar, și inculpații au contestat hotărârea primei instanțe, solicitând ridicarea oricărei măsuri preventive.

Cine sunt persoanele cercetate în dosar

La 1 iulie, procurorii DIICOT au reținut șase persoane:

-Viorel Pașca, președintele Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă; -Florica Pașca, soția acestuia; -Abel Timotei Pașca; -Viorel Emanuel Pașca; -Daniel Sabin Pașca, cei trei fii ai familiei; -Delia Mioara Păcală, care coordona filiale și organizații obștești în cadrul asociației.

O zi mai târziu, cei șase au fost prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă. Instanța a respins însă solicitarea procurorilor și a dispus măsura controlului judiciar.

Ce acuzații aduce DIICOT

Procurorii îi acuză pe inculpați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.

Potrivit anchetatorilor, sute de persoane aflate în stare de vulnerabilitate ar fi fost preluate din spitale și din direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența furnizării unor servicii de îngrijire, tratament și asistență socială.

DIICOT susține că Viorel Pașca nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru desfășurarea unor astfel de activități și că beneficiarii, majoritatea persoane cu dizabilități psihice, nu își puteau exprima voința și nu se puteau apăra.

Motivarea Tribunalului București, în cazul Pașca: Azilele funcționau ilegal, dar condițiile erau „corespunzătoare”

În motivarea deciziei, judecătoarea Andrada Albescu arată că imobilele administrate de inculpați funcționau în afara cadrului legal aplicabil serviciilor sociale, însă apreciază că persoanele cazate beneficiau de condiții de locuire și igienă corespunzătoare.

Potrivit magistratului, beneficiarii aveau la dispoziție paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare, iar în mod constant primeau hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale.

Judecătoarea precizează însă că aceste aspecte nu înlătură suspiciunile privind existența unor deficiențe serioase în administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, supravegherea insuficientă și nerespectarea standardelor prevăzute de legislația privind serviciile sociale.

În motivare se arată că aceste împrejurări diminuează însă pericolul concret pe care l-ar reprezenta lăsarea inculpaților în libertate, întrucât situația nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană.

Casele lui Viorel Pașca

Casele lui Viorel Pașca. Sursa foto: Captură video

Instanța: alternativa ar fi fost revenirea bolnavilor în stradă

Judecătoarea mai arată că, în contextul cauzei, alternativa la centrele administrate de Viorel Pașca ar fi fost „revenirea în stradă a bolnavilor”.

De asemenea, din declarațiile martorilor și ale beneficiarilor, rezultă că persoanele decedate erau înmormântate după efectuarea procedurilor administrative necesare și organizarea funeraliilor în cimitirul greco-catolic.

Potrivit motivării, acest aspect nu înlătură suspiciunile procurorilor privind interesul inculpaților pentru încasarea ajutoarelor de înmormântare, însă indică faptul că beneficiarii nu erau abandonați după deces.

Curtea de Apel București urmează să decidă măsura preventivă

Curtea de Apel București urmează să stabilească dacă admite contestația formulată de DIICOT și dispune arestarea preventivă a inculpaților sau dacă menține măsura controlului judiciar decisă de Tribunalul București. În același timp, instanța va analiza și contestațiile formulate de membrii familiei Pașca, care solicită ridicarea tuturor restricțiilor impuse prin controlul judiciar.