Într-un raport confidenţial, ONU a afirmat recent că Phenianul a obţinut două miliarde de dolari din atacuri cibernetice.

 

Documentul, destinat Comitetului de sancțiuni privind Coreea de Nord al Consiliului de Securitate, prezintă situaţia banilor banii adunați în timpul a 39 de atacuri comise de la începutul lui 2016 de criminalii cibernetici presupuși a fi în solda Phenianului.

„Acestea au țintit instituţii financiare în 17 țări și au furat bitcoin de pe site-uri de schimb de criptomonede în cursul unor operațiuni care au câștigat în gradul de sofisticare de-a lungul timpului, ceea ce le face din ce în ce mai greu de identificat”, scriu experții ONU.

Atacurile informatice cu scop lucrativ ale Coreii de Nord sunt cunoscute și documentate de ani de zile.

Activitățile criminale cibernetice nord-coreene sunt coordonate de Biroul general de recunoaștere, principalul serviciu de informații al Partidului Muncitorilor din Coreea.

Autoritățile americane desemnează ansamblul acestor operațiuni ilicite în ciberspațiu sub numele de cod “Hidden Cobra” (Cobra ascunsă) și au recenzat circa 20 de arme informatice (virus, cal Troian etc) folosite de pirații informatici nord-coreeni pentru a alimenta visteria statului.

 

„Suma adunată prin aceste atacuri era, în schimb, necunoscută până în prezent. Dacă estimarea ONU de două miliarde de dolari se dovedește adevărată, asta înseamnă că cibercriminalitatea a devenit “una din sursele de venit cele mai importante, chiar principala sursă, pentru statul nord-coreean. În orice caz, potrivit surselor deschise de care dispunem”, afirmă Antoine Bondaz, directorul programului Coreea la fundația pentru cercetare strategică (FRS).

 

Este mai ales confirmarea faptului că „cibercriminalitatea a câștigat în importanță față de celelalte surse de venituri provenite din activități ilegale care, ele, sunt în declin”, precizează Sebastian Harnisch, specialist în Coreea de Nord la universitatea Heidelberg. Coreea de Nord a încasat de asemenea sute de milioane de dolari pe spinarea cetățenilor care lucrau în străinătate în “condiții apropiate de sclavie”, amintește Sebastian Harnisch. Acest expert subliniază că există încă circa 45 de țări care tolerează recurgerea la această mâna de lucru, în ciuda unui efort al comunității internaționale pentru a-i pune capăt.

 

Criminalitatea cibernetică, care are avantajul de a fi mai puțin ușor de controlat decât trimiterea cu o navă a unei încărcături de arme sau prezența unor muncitori nord-coreeni pe șantiere în Polonia, a preluat ștafeta și drept urmare efectivele n-au încetat să crească.

De la câteva zeci de agenți în anii 2000, “s-a trecut astăzi la mai multe mii de persoane în Coreea de Nord și la sute stabilite în alte țări precum China și Rusia, care fac bani online”, rezumă Sebastian Harnisch.

Potrivit analiştilor,  banii adunați folosesc la finanțarea programelor balistic și nuclear.

„Este singurul sanctuar bugetar și acolo merg banii cu prioritate”, afirmă Antoine Bondaz.

 

Banii proveniți din atacuri cibernetice nu sunt singura sursă de finanțare.

„Există și trocul care, după unele estimări, reprezintă circa 30% din bugetul acestor programe”, subliniază Sebastian Harnisch, potrivit Reuters