Deficitul bugetar al României a depășit 100 de miliarde de lei în primele nouă luni din 2025

Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu. Sursa foto: INQUAM Photos/George Călin

Deficitul bugetar al României a ajuns la 103 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025, în creștere față de anul trecut. Documente obținute de Gândul arată că, în ciuda măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, cheltuielile statului continuă să depășească semnificativ veniturile.

Deficitul bugetar a atins un nou record în 2025

Deficitul bugetar al României a scăpat de sub control, iar măsurile aplicate de Guvernul Bolojan nu au reușit să oprească creșterea dezechilibrului financiar. Un document intern al Ministerului de Finanțe, obținut în exclusivitate de publicația Gândul, arată că deficitul bugetar ar fi ajuns la 103 miliarde de lei (aproximativ 20 de miliarde de euro) după primele nouă luni din 2025.

Cifra reprezintă o creștere de 7% față de aceeași perioadă din 2024, când deficitul total era de aproximativ 96 de miliarde de lei. Veniturile totale ale statului au fost de 467 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 570 de miliarde de lei.

Guvernul promite scăderea deficitului, dar cifrele o contrazic

Deși autoritățile au anunțat în repetate rânduri intenția de a reduce deficitul bugetar, cifrele oficiale arată contrariul. În 2019, în perioada guvernării conduse de Ludovic Orban și cu Florin Cîțu la Ministerul Finanțelor, România a depășit pentru prima dată după mai mulți ani limita europeană de 3% din PIB, ajungând la un deficit de 4,6% din PIB.

Ulterior, pandemia și creșterile salariale din sectorul public au amplificat dezechilibrul. În 2024, deficitul a atins 9,3% din PIB, iar pentru anul 2025 Guvernul a promis inițial o reducere spre 7%. Proiecția actuală indică însă menținerea la același nivel de 9,3%, fără nicio îmbunătățire semnificativă.

Deficitul uriaș: echivalentul a 250.000 de apartamente sau 1,3 milioane de mașini Dacia Logan

Pentru a înțelege dimensiunea problemei, economiștii citați de Gândul au explicat că suma de 103 miliarde de lei echivalează cu valoarea a 250.000 de apartamente cu două camere, la prețurile medii actuale din marile orașe, sau cu costul a 1.333.333 de autoturisme Dacia Logan noi.

Execuția bugetară oficială urmează să fie publicată de Ministerul Finanțelor după data de 25 octombrie 2025, însă sursele din interior confirmă deja că depășirea țintei bugetare este certă.

De ce contează deficitul bugetar și cine plătește nota

În România, statul se bazează aproape exclusiv pe contribuțiile angajaților și ale companiilor pentru a-și acoperi cheltuielile. În afară de câteva companii de stat profitabile din domeniul energetic, statul nu produce venituri proprii.

Creșterea deficitului înseamnă, de fapt, creșterea datoriei publice, care este acoperită prin împrumuturi. Aceste împrumuturi sunt plătite ulterior tot de cetățeni, prin taxe și impozite mai mari.

„Deficitul mare înseamnă datorii mai mari, iar datoriile se plătesc prin taxe. Când statul se împrumută masiv, nota de plată ajunge inevitabil la populație”, explică surse economice citate de Gândul.

Efectele directe ale dezechilibrului bugetar

Creșterea deficitului are consecințe directe asupra economiei. Guvernul este nevoit să reducă investițiile publice și să amâne proiecte majore de infrastructură pentru a acoperi lipsa de fonduri. În același timp, presiunea pe cursul valutar și pe inflație se menține ridicată, iar costurile de finanțare cresc.

În ultimii ani, România a fost nevoită să se împrumute la dobânzi tot mai mari, deoarece încrederea investitorilor internaționali în stabilitatea financiară a țării a scăzut. În același timp, Comisia Europeană menține România sub procedura de deficit excesiv, cerând măsuri ferme pentru reducerea dezechilibrului fiscal.

Guvernul Bolojan, presat să aducă bugetul sub control

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan se confruntă cu una dintre cele mai dificile provocări economice din ultimul deceniu. În ciuda majorărilor de taxe, a plafonărilor bugetare și a reducerilor de cheltuieli, deficitul nu a scăzut.

Executivul a promis că, după publicarea execuției bugetare pe primele nouă luni, vor fi analizate noi măsuri pentru reducerea dezechilibrului, însă economiștii avertizează că marja de manevră este limitată.

„România riscă să depășească pragul de sustenabilitate dacă nu reușește să stabilizeze deficitul. Orice nouă majorare de taxe poate accentua tensiunile sociale și frâna creșterea economică”, avertizează analiști citați de publicația Gândul.

România, la coada clasamentului în Europa

Dacă tendința actuală se menține, deficitul bugetar la finalul anului 2025 ar putea depăși nivelul din 2024, în ciuda măsurilor de austeritate. Într-un context european complicat, România rămâne printre puținele state membre care nu au reușit să reducă deficitul sub 5% din PIB.

Comisia Europeană a cerut în mod repetat Bucureștiului să prezinte un plan credibil de ajustare fiscală. În lipsa acestuia, riscul este ca finanțările europene să fie condiționate suplimentar, iar dobânzile la care se împrumută statul român să continue să crească.