somn. Sursa foto: Freepik
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Pentru unele persoane, procesul de adormire vine aproape instantaneu, în timp ce altele pot petrece zeci de minute în pat înainte ca somnul să apară. Diferențele nu țin doar de nivelul de oboseală, ci și de procesele prin care organismul reglează somnul, de ritmul biologic, stres, lumină, cafeină și obiceiurile de zi cu zi. Timpul de care are nevoie o persoană pentru a adormi poartă numele de latența somnului. Pentru un adult sănătos, aproximativ 10-20 de minute reprezintă, în general, un interval obișnuit. Durata poate varia însă atât de la o persoană la alta, cât și de la o noapte la alta, spun specialiștii de la Cleveland Clinic.
Presiunea de somn îi face pe oameni să adoarmă mai repede
Unul dintre factorii importanți este presiunea de somn. Cu cât o persoană rămâne mai mult timp trează, cu atât organismul acumulează o nevoie mai mare de odihnă.
În timpul orelor de veghe se acumulează în creier substanțe asociate cu senzația de oboseală, printre care adenozina. Pe măsură ce nivelul presiunii de somn crește, organismul devine mai pregătit să treacă de la starea de veghe la somn.
Astfel, cineva care a dormit prea puțin în nopțile precedente poate adormi mult mai repede atunci când ajunge în pat. Lipsa somnului și acumularea unei „datorii de somn” pot scurta semnificativ timpul necesar pentru adormire.
Așadar, o persoană care adoarme în doar câteva minute nu are neapărat un somn mai bun. Uneori, organismul poate fi pur și simplu foarte obosit.
Ceasul biologic influențează momentul în care adormim
Oboseala nu este singurul factor care determină apariția somnului. Organismul funcționează și după un ritm circadian, un mecanism biologic care urmează aproximativ un ciclu de 24 de ore.
Acest ritm influențează perioadele în care corpul este mai pregătit pentru activitate sau pentru somn. Lumina joacă un rol esențial în reglarea sa, iar apropierea nopții favorizează treptat instalarea stării de somnolență.
De aici poate apărea o situație aparent contradictorie: o persoană poate fi foarte obosită la ora 21:00, dar să nu reușească să adoarmă dacă încearcă să se culce mult mai devreme decât de obicei.
Atunci când ora de culcare nu se potrivește cu ritmul biologic, somnul poate întârzia chiar dacă organismul este obosit.
Tulburări de somn. Sursa foto: Freepik
Stresul poate ține creierul în stare de alertă
Stresul reprezintă una dintre cauzele frecvente ale dificultăților de adormire. Atunci când o persoană merge la culcare îngrijorată, creierul poate rămâne activ și atent la probleme.
Grijile legate de serviciu, conflictele, problemele financiare sau evenimentele importante din ziua următoare pot continua să ocupe gândurile exact când organismul ar trebui să se relaxeze.
Starea de tensiune poate face trecerea spre somn mai dificilă. În plus, apare uneori un cerc vicios: cu cât o persoană se gândește mai mult că nu va putea adormi, cu atât devine mai tensionată.
Așa se explică și situația familiară pentru mulți oameni în care somnolența apare pe canapea, dar dispare aproape imediat după ce ajung în pat.
Lumina și telefonul pot întârzia apariția somnului
Lumina reprezintă unul dintre cele mai puternice semnale care influențează ceasul biologic. Expunerea la lumină puternică seara poate transmite organismului că încă nu este momentul pentru somn.
Telefoanele, tabletele și computerele pot contribui la menținerea stării de alertă, mai ales atunci când sunt folosite intens înainte de culcare. Nu doar lumina ecranului contează, ci și activitatea desfășurată pe dispozitiv.
Mesajele, videoclipurile, rețelele sociale, jocurile sau activitățile de serviciu pot menține creierul activ. O persoană care își petrece ultimele zeci de minute înainte de culcare într-o activitate stimulativă poate avea nevoie de mai mult timp pentru a adormi.
Cafeina poate împiedica instalarea somnului
Cafeina poate fi un alt motiv pentru care două persoane adorm la viteze diferite. Substanța acționează asupra adenozinei, care contribuie la acumularea presiunii de somn.
Prin blocarea efectelor adenozinei, cafeina reduce senzația de oboseală și menține starea de alertă. Sensibilitatea diferă însă de la o persoană la alta, iar ora la care este consumată poate conta foarte mult.
Cafeaua băută după-amiaza sau seara poate face ca o persoană să se simtă obosită, dar să nu poată adormi atunci când se pune în pat.
Programul de somn schimbă timpul necesar pentru adormire
Ora la care o persoană se culcă nu este singurul lucru important. Contează și regularitatea programului de somn.
Un program stabil de culcare și trezire ajută organismul să anticipeze momentul în care trebuie să se pregătească pentru odihnă. În schimb, modificarea frecventă a orei de culcare, nopțile pierdute sau somnul prelungit în weekend pot perturba ritmul circadian.
Din acest motiv, aceeași persoană poate adormi foarte repede într-o anumită perioadă și poate avea dificultăți în alta.
Vârsta poate modifica timpul de adormire
Latența somnului se poate schimba de-a lungul vieții. Vârsta, obiceiurile de odihnă și modificările ritmului circadian pot influența timpul de care organismul are nevoie pentru a trece în starea de somn.
Prin urmare, faptul că o persoană adoarme în cinci minute, iar alta are nevoie de 20 sau 30 de minute nu înseamnă automat că una dintre ele are o problemă.
Mai important este tiparul pe termen lung și felul în care persoana se simte și funcționează pe parcursul zilei.
Adormirea imediată nu înseamnă întotdeauna somn de calitate
Adormirea rapidă poate fi perfect normală după o zi solicitantă sau după mai multe nopți cu somn insuficient.
Situația merită însă atenție atunci când timpul foarte scurt necesar pentru adormire este asociat cu somnolență puternică în timpul zilei sau cu dificultatea de a rămâne treaz.
Un timp extrem de scurt până la instalarea somnului poate fi legat de lipsa odihnei și, în anumite situații, de tulburări care provoacă somnolență excesivă.
Prin urmare, „adorm imediat” nu este întotdeauna sinonim cu „dorm perfect”.
Adormirea dificilă devine importantă atunci când se repetă
O noapte în care o persoană are nevoie de 30 sau 40 de minute pentru a adormi nu reprezintă, în sine, un motiv de îngrijorare. Timpul de adormire poate varia în mod natural.
Dacă dificultatea apare frecvent și afectează somnul sau activitatea din timpul zilei, situația poate necesita o discuție cu un medic. Stresul, programul neregulat, consumul de stimulente și unele tulburări de somn pot contribui la problema adormirii.
Câteva obiceiuri pot ajuta organismul să adoarmă
Un program regulat poate face mai ușoară instalarea somnului. Specialiștii recomandă, printre altele:
- păstrarea unei ore cât mai constante pentru culcare și trezire;
- reducerea luminii și a utilizării ecranelor înainte de somn;
- evitarea consumului de cafeină prea târziu în timpul zilei;
- menținerea unui dormitor răcoros, întunecat și liniștit;
- evitarea presiunii de a adormi imediat;
- părăsirea patului pentru o activitate liniștită dacă somnul nu apare după aproximativ 20 de minute.
În acest fel, momentul culcării nu mai devine o luptă cu somnul, iar organismul poate reveni mai ușor la starea naturală de relaxare.
Recomandările noastre
