Economie
Curtea de Conturi Europeană a identificat deficiențe în controlul uleiului de măsline din UE
Ulei de măsline. Sursa foto: pixabay
Din cuprinsul articolului
Curtea de Conturi Europeană (CCE) a organizat, pe 14 ianuarie, o conferință de presă online dedicată raportului special referitor la eficacitatea sistemelor de control ale uleiului de măsline în Uniunea Europeană.
Evenimentul a avut ca obiectiv prezentarea concluziilor auditului și contextualizarea recomandărilor formulate în urma acestuia. Raportul a fost prezentat de Joëlle Elvinger, membră a Curții de Conturi Europene, care a subliniat importanța strategică a uleiului de măsline pentru Uniunea Europeană, atât din perspectivă economică, cât și culturală și alimentară.
UE este, în prezent, cel mai mare producător, consumator și exportator de ulei de măsline la nivel mondial.
„Uleiul de măsline este un produs emblematic pentru UE. Reputația Uniunii pentru producerea unui ulei de măsline de înaltă calitate are o importanță economică semnificativă”, a declarat Joëlle Elvinger.
Un cadru strict, dar aplicat inegal
În Uniunea Europeană, uleiul de măsline face obiectul unor reglementări stricte de comercializare și siguranță alimentară, care definesc clar categoriile existente, extravirgin, virgin și rafinat, precum și caracteristicile fiecăreia. Statele membre sunt responsabile de instituirea unor sisteme naționale de control, care trebuie să includă verificări ale etichetelor, analize de laborator și evaluări organoleptice realizate de paneluri de degustători.
Controalele trebuie să fie proporționale cu volumul de ulei de măsline comercializat, iar neconformitățile trebuie sancționate. De asemenea, legislația UE prevede inspecții bazate pe analiza riscurilor, obligații de raportare către Comisia Europeană și cerințe specifice în ceea ce privește monitorizarea reziduurilor de pesticide și a altor contaminanți.
Auditul Curții de Conturi a analizat modul în care acest cadru de control a fost conceput și pus în aplicare în patru state membre, Belgia, Grecia, Italia și Spania, în perioada 2018–2023. Grecia, Italia și Spania asigură împreună aproximativ 91% din producția de ulei de măsline a Uniunii, în timp ce Belgia este cel mai mare exportator de ulei de măsline din UE dintre țările neproducătoare.
Curtea de Conturi Europeană (CCE) a organizat, pe 14 ianuarie, o conferință de presă online dedicată raportului special referitor la eficacitatea sistemelor de control ale uleiului de măsline în Uniunea Europeană. (sursă foto: arhivă EVZ)
Ce recomandări sunt cele mai urgente
Joëlle Elvinger a vorbit despre recomandările auditului și care sunt considerate cele mai urgente: „În ceea ce privește recomandările, nu aș spune că le-am prioritizat. Am formulat toate recomandările către Comisie, iar aceasta le-a acceptat în totalitate. Prin urmare, sperăm ca măsurile să fie puse în aplicare cât mai curând posibil”, a declarat Joëlle Elvinger pentru Evenimentul Zilei.
În continuare, ea a oferit mai multe detalii și despre calendar și a explicat că implementarea recomandărilor depinde de reacția Comisiei și de modul în care aceasta va monitoriza punerea în aplicare a recomandărilor.
„Nu am stabilit un calendar unic pentru implementare, deoarece fiecare recomandare are propriul termen de aplicare. Având în vedere că toate recomandările au fost acceptate, considerăm că aceste termene individuale sunt realiste”, a precizat Elvinger.
Trei concluzii majore ale auditului
Potrivit lui Joëlle Elvinger, auditul a scos în evidență trei concluzii principale. În primul rând, UE dispune de un cadru juridic cuprinzător pentru verificarea autenticității uleiului de măsline, însă acesta nu este aplicat consecvent de toate statele membre.
În al doilea rând, au fost identificate deficiențe în sistemele de control, în special în ceea ce privește contaminanții alții decât pesticidele. În al treilea rând, trasabilitatea originii uleiului de măsline nu este întotdeauna asigurată.
„Am constatat că statele membre nu efectuează întotdeauna numărul necesar de controale pentru a verifica autenticitatea uleiului de măsline. Mai mult, cu excepția Spaniei, statele membre auditate nu analizează sistematic toți parametrii relevanți”, a explicat Elvinger.
Raportul arată că unele state exclud segmente ale pieței de la controale fără o justificare bazată pe analiza riscurilor. De exemplu, autoritățile belgiene nu verifică vânzările online, iar în Grecia controalele de conformitate vizează doar uleiul produs pe plan intern și destinat pieței locale.
În ceea ce privește contaminanții, sistemul de control funcționează bine pentru reziduurile de pesticide, însă este mai slab dezvoltat pentru alți contaminanți. De asemenea, uleiul de măsline importat din afara UE nu este verificat în mod sistematic, nici pentru pesticide, nici pentru alți contaminanți.
Exemple de bune practici
Italia și Spania au fost evidențiate ca exemple de bune practici, căci includ verificarea originii uleiului de măsline în controale realizate pe întreg lanțul de aprovizionare. Pe baza constatărilor, Curtea de Conturi Europeană a formulat mai multe recomandări, toate acceptate de Comisia Europeană.
Recomandările vizează consolidarea supravegherii exercitate de Comisie asupra sistemelor naționale de control, clarificarea regulilor referitoare la amestecarea uleiurilor virgine, îmbunătățirea ghidajului privind controalele contaminanților și întărirea trasabilității.
Deși Uniunea Europeană dispune de un cadru solid pentru asigurarea calității și siguranței uleiului de măsline, raportul Curții de Conturi arată că aplicarea acestuia rămâne inegală.
Diferențele dintre statele membre, lipsa unor controale sistematice și dificultățile de trasabilitate ridică semne de întrebare asupra eficienței reale a sistemului, în pofida regulilor stricte existente.
Implementarea consecventă a recomandărilor formulate ar putea fi, însă, un pas decisiv pentru consolidarea încrederii consumatorilor europeni în uleiul de măsline de pe piață.
