De la relativ probabilă, scăderea economiei în zona unică a devenit aproape sigură, pentru că oficialii europeni nu au reuşit încă să găsească o rezolvare pentru criză, spun analiştii consultaţi de EVZ.

Cele mai mari trei puteri economice din vestul Europei dau semne că sunt aproape de recesiune. Germania, locomotiva continentului, a încheiat ultimul trimestru al anului trecut pe minus, respectiv cu o scădere de 0,25%, iar Franţa a avut şi ea un trimestru de scădere, în prima parte a anului 2011.

Marea Britanie a anunţat, la rândul său, scădere pe trimestrul patru, iar celor trei li se alătură Italia care, trasă în jos pe toboganul datoriilor, a înregistrat un minus de 0,2% în trimestrul trei.

Avem semnale puternice de slăbire din patru economii care cumulează circa 60% din PIB-ul întregii zone euro.

Lipseşte încrederea în economie

În opinia economistului Florin Cîţu, reintrarea în recesiune a zonei euro este o perspectivă aproape sigură.

"Dacă luăm în calcul doar faptul că am văzut în ultimul timp revizuirea prognozelor instituţiilor financiare de la un plus de 1,8% la o contracţie de 0,3% (estimarea Băncii Mondiale - n.r.), avem un mare semnal de alarmă", afirmă economistul.

Potrivit acestuia, neîncrederea în economia zonei euro va determina accentuarea crizei. "Problema este că nu s-a găsit o rezolvare a crizei datoriilor. La Davos, acum un an, asistam la aceleaşi dispute asupra soluţiilor", spune analistul.

Iar implicaţiile asupra pieţei locale se anunţă a fi destul de puternice.

Florin Cîţu spune că România are acum mai puţine resurse pentru a face faţă crizei, ceea ce înseamnă că toate eforturile de atingere a parametrilor macroeconomici fixaţi vor fi mai mari.

Exporturile, afectate parţial

Pe ce canale ne loveşte revirimentul crizei? Unul dintre ele este cel comercial, în condiţiile în care România derulează 70% din comerţul extern cu statele din Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, Eugen Rădulescu, şeful direcţiei de audit din BNR, consideră că putem găsi nişe pentru a menţine exporturile pe o creştere consistentă. Spre exemplu, cel mai mare exportator român, Dacia, a reuşit anul trecut să vândă mai multe autoturisme la export, chiar fară să beneficieze de programe de susţinere, cum a fost proiectul "Rabla", care a încurajat în primii ani de criză vânzările de maşini. Numărul de unităţi vândute de Dacia la export a crescut atât în 2009, cât şi în 2010 şi în 2011.

Criza curge prin canalul financiar

"PIB-ul local este infim raportat la economia zonei euro. În plus, nu trebuie să uităm că nici în 2011 creşterea în zona euro nu a fost mare, iar exporturile locale au avansat substanţial", a spus Rădulescu, pentru EVZ.

Impactul crizei va fi însă puternic din cauza perioadei de slăbiciune a economiei. "Dacă am compara ceea ce vine cu criza din 2009, trebuie să ne gândim că în acel an România venea după o creştere economică de 7% (în 2008), şi aveam o creştere potenţială de circa 6%. Acum, potenţialul s-a redus la circa 0%, deci este mult mai uşor să intrăm în recesiune", spune Florin Cîţu.

Parţial afectaţi vom fi şi prin canalul financiar. Marile grupuri bancare din Vest se confruntă cu presiuni enorme, generate de expunerea mare pe pieţele cu datorii. În plus, cerinţele de majorare a capitalului, care trebuie ajustat la activele riscante din portofolii, cresc nevoile de finanţare ale băncilor externe.

Deşi mutări de fonduri de la filialele locale spre grupuri vor fi, analiştii consultaţi de EVZ consideră că grupurile mamă vor menţine expunerea pe România, aşa că filialele de aici nu vor avea probleme de lichiditate, mai ales că, în prezent, cererea de credite vine aproape doar dinspre sectorul public.

"În plus, băncile au avut un supliment financiar din schimbarea standardelor contabile, bani pe care i-au putut trimite acasă", a spus Cîţu. "Problema este că nu s-a găsit o soluţie la criza europeană. La Davos, acum un an, vedeam aceleaşi dispute.“ FLORIN CÎŢU, economist

PIEŢE FINANCIARE

Leul şi dobânzile la credite, sub presiune

Criza europeană se va resimţi moderat la nivelul cursului de schimb, prin fluctuaţii mai mult sau mai puţin puternice, dar şi al costurilor de finanţare. Afectaţi vor fi în special cei care vor să ia un credit în 2012, pentru că dobânzile vor creşte.

Evoluţia leului

Florin Cîţu este de părere că impactul crizei din Europa asupra cursului de schimb va fi limitat, pentru că BNR îşi va păstra politica intervenţionistă. Un nivel pe care l-ar putea apăra este, dacă ne orientăm după ce am văzut în acest an, 4,4 lei/euro, spune analistul. Acesta se aşteaptă şi ca nivelul cursului de schimb să evolueze, controlat de BNR, în funcţie de nevoile financiare ale statului, aşa încât sectorul public să se poată împrumuta cât mai ieftin.

Credite

De la explozia crizei europene, nivelul costului de risc al României, care este inclus în cel al creditelor în valută, a crescut cu 75% în perioada august –ianuarie 2011.

În cazul în care criza din zona euro se accentuează, acest cost va creşte, ceea ce influenţează direct dobânzile pentru creditele noi.

Costurile creditelor vechi rămân, însă, neschimbate, în condiţiile în acestea nu pot fi majorate prin decizia unilaterală a băncilor.

Titluri de stat

Ca şi în 2011, Ministerul de Finanţe va încerca să exploateze oportunităţile de finanţare de pe piaţa internă.

De asemenea, dacă mediul internaţional va cunoaşte un moment favorabil şi ni s-ar crea o oportunitate, guvernul ar putea recurge şi la o finanţare externă, printr-o emisiune de eurobonduri sau chiar de titluri în dolari americani, cum a încercat în 2011. Citiți și:

• FMI: Aţi exagerat cu strânsul curelei

• Soluţiile economice la cerinţele străzii: investiţiile

• Zona euro, ÎN RECESIUNE! Cum să nu ratăm șansa de a fi PE PLUS
• S-a întors roata. Zona euro trage în jos statele din Europa Centrală și de Est
• FMI: Criza zonei euro afectează România