International
Cum se văd alegerile din Republica Moldova în presa străină. Guvernarea va fi totuşi dificilă
Maia Sandu. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Rezultatele oficiale ale alegerilor parlamentare din Republica Moldova, publicate după numărarea a 99,52% din voturi, confirmă victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintei Maia Sandu. „Din punct de vedere statistic, PAS și-a asigurat o majoritate fragilă”, a declarat analistul WatchDog.MD, Andrei Curăraru, pentru AFP, avertizând că formarea unui guvern funcțional „va fi dificilă”.
Presa străină se așteaptă la intervenția Rusiei
Analistul grupului de reflecție WatchDog.MD, Andrei Curăraru, consideră că formarea unui guvern funcțional în Republica Moldova va fi un proces dificil, în contextul fragmentării politice rezultate din alegeri. El avertizează că Kremlinul ar putea interveni indirect pentru a împiedica formarea unei coaliții pro-europene stabile, prin organizarea de manifestații, coruperea unor deputați ai PAS și alte acțiuni menite să destabilizeze scena politică de la Chișinău.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, aproximativ 52% dintre alegătorii moldoveni s-au prezentat la urne în cadrul unui scrutin considerat decisiv pentru direcția geopolitică a țării — între consolidarea parcursului european și o posibilă reorientare spre Rusia. Rata de participare este aproape identică cu cea din 2021, însă rezultatele arată o scădere semnificativă a sprijinului pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a pierdut teren în fața forțelor pro-ruse pe fondul dificultăților economice persistente și al nemulțumirilor sociale.
Tensiunile care au marcat campania electorală s-au reflectat și în ziua votului. Ambele tabere s-au acuzat reciproc de manipulare, intimidare și tentative de fraudă, în timp ce Uniunea Europeană a semnalat existența unei „campanii de dezinformare fără precedent” orchestrate de Rusia. Moscova a respins acuzațiile, acuzând la rândul său partidul de guvernământ că ar fi încercat să controleze procesul electoral. Contextul confirmă o competiție intensă, în care miza politică s-a suprapus cu o puternică bătălie informațională între Est și Vest.
Maia Sandu. Sursă foto: Facebook
Maia Sandu a avertizat în privinţa „ingerenţei masive a Rusiei”
Autoritățile de la Chișinău au anunțat că au dejucat mai multe tentative de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, în ziua votului. Serviciul moldovean de securitate cibernetică a precizat că aceste încercări de intruziune au fost „neutralizate în timp real”, evitându-se astfel perturbarea procesului de votare. Anunțul vine în contextul unor avertismente repetate privind riscurile de ingerință străină în desfășurarea alegerilor parlamentare.
Președinta Maia Sandu a atras din nou atenția asupra implicării masive a Rusiei în procesele politice interne ale Republicii Moldova. După ce și-a exercitat dreptul de vot la Chișinău, șefa statului a declarat că țara sa se confruntă cu „un pericol real”, fiind ținta unor operațiuni hibride menite să submineze democrația. Ea a afirmat că Moscova ar fi cheltuit „sute de milioane de euro” pentru a cumpăra voturi, a promova campanii de dezinformare online și a instiga la violență în perioada electorală.
La rândul său, analistul politic Igor Boțan, directorul centrului de reflecție ADEPT, a subliniat gravitatea situației, afirmând că Republica Moldova „nu a mai cunoscut un asemenea nivel de ingerință străină” de la declararea independenței în 1991. În acest climat tensionat, fostul președinte Igor Dodon, lider al Blocului Patriotic pro-rus, și-a revendicat victoria imediat după închiderea urnelor și a chemat partidele de opoziție la o manifestație pașnică în fața Parlamentului. În fața Comisiei Electorale, Dodon a amenințat că nu va recunoaște rezultatul scrutinului „dacă, în timpul nopții, vor avea loc falsificări”.
BBC: Partidul pro-european din Moldova câştigă alegerile pe fondul acuzaţiilor de ingerinţă rusă
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea pro-europeană condusă de președinta Maia Sandu, se află în poziția de a obține o nouă majoritate parlamentară, potrivit datelor preliminare citate de BBC. Alegerile, considerate decisive pentru viitorul european al Republicii Moldova, au fost marcate de o participare ridicată, de peste 52%, semn al interesului crescut al cetățenilor pentru direcția geopolitică a țării. După numărarea a 96% din cele 1,6 milioane de voturi, PAS se apropie de pragul de 50%, devansând semnificativ Blocul Electoral Patriotic, susținut de Moscova, care nu a depășit 25% din sufragii.
Maia Sandu a salutat rezultatele preliminare, dar a avertizat că lupta pentru stabilitate și democrație continuă, acuzând Rusia de „interferență masivă” în procesul electoral. Președinta a declarat că viitorul Moldovei se joacă acum între consolidarea drumului european și riscul reîntoarcerii sub influența Kremlinului. Declarațiile sale vin pe fondul tensiunilor crescute din campanie, marcate de acuzații de corupere a alegătorilor, campanii de dezinformare și tentative de destabilizare orchestrate din afara țării.
De cealaltă parte, fostul președinte Igor Dodon, unul dintre liderii Blocului Patriotic, a contestat rezultatele și și-a revendicat victoria chiar înainte de anunțarea oficială a datelor finale. Acesta a chemat susținătorii opoziției la proteste în fața Parlamentului, luni la prânz, denunțând ceea ce el numește „o fraudă electorală mascată”. Conform estimărilor BBC, PAS ar urma să dețină 54 de mandate în noul legislativ de 101 locuri, suficient pentru a forma singur guvernul, fără a depinde de sprijinul altor partide, precum Blocul Alternativa sau Partidul Nostru.
BBC vorbește și despre alertele de bombă din străinătate
Climatul tensionat al alegerilor din Republica Moldova s-a reflectat și în incidentele raportate în ziua votului, când mai multe alerte cu bombă au vizat secții de votare din Italia, România, Spania și Statele Unite. Situații similare au fost semnalate și pe teritoriul Republicii Moldova, unde trei persoane au fost arestate sub acuzația de complot pentru provocarea de tulburări imediat după scrutin. Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a atribuit aceste incidente unor grupuri criminale susținute de Moscova, cerând cetățenilor „răbdare și calm” pentru a nu afecta desfășurarea procesului electoral.
Pe lângă aceste amenințări, un rol important în ecuația politică îl joacă și regiunea separatistă Transnistria, o fâșie de teritoriu controlată de autorități pro-ruse și păzită de trupe ale Federației Ruse, situată de-a lungul frontierei cu Ucraina. Mulți dintre locuitorii săi dețin pașapoarte moldovenești, dar rămân ferm atașați de Moscova. Potrivit fostului președinte Igor Dodon, mai mulți transnistreni ar fi fost „hărțuiți și împiedicați să voteze”, acuzație care alimentează retorica opoziției pro-ruse privind presupuse abuzuri ale guvernului pro-european.
Imediat după închiderea urnelor, Dodon a apărut la televiziunea națională și a anunțat, fără a avea date oficiale, că Blocul Electoral Patriotic, formațiunea pro-rusă pe care o sprijină, ar fi câștigat alegerile. Fostul președinte a mulțumit alegătorilor „pentru participarea record” și a cerut guvernului condus de PAS să se retragă de la putere. Totodată, a chemat partidele de opoziție și susținătorii acestora să iasă în stradă „pentru a-și apăra votul”. Tensiunile au fost amplificate și de decizia autorităților de a interzice, cu doar două zile înainte de scrutin, participarea unuia dintre partidele din alianța lui Dodon, acuzat de finanțare ilegală.
Ce a descoperit BBC în Republica Moldova
Înainte de ziua alegerilor, autoritățile de la Chișinău au anunțat descoperirea unor dovezi clare privind un efort coordonat al Rusiei de a influența rezultatul scrutinului, prin campanii masive de dezinformare și cumpărare de voturi. Poliția a raportat arestarea mai multor persoane suspectate că au fost trimise în Serbia pentru antrenamente cu arme de foc și instruire în organizarea de proteste violente. O investigație realizată de BBCa scos la iveală o rețea online care le promitea participanților plăți în schimbul distribuirii de conținut pro-rus și materiale false menite să compromită autoritățile moldovene.
Formațiunile politice apropiate de Moscova au respins acuzațiile drept o „înscenare politică” menită să consolideze imaginea guvernului pro-european. Într-o reacție transmisă presei britanice, Ambasada Rusiei la Londra a calificat concluziile BBC ca fiind „nefondate”, acuzând Republica Moldova și partenerii săi occidentali că încearcă să distragă atenția de la „problemele interne” ale țării. Pentru a preveni suspiciunile privind corectitudinea procesului electoral, autoritățile au instalat camere video în toate secțiile de votare, care au înregistrat întregul proces de vot, urmând ca imaginile să fie analizate în caz de sesizări privind nereguli.
Politico: Partidul proeuropean conduce în alegerile cu miză ridicată
Partidul pro-european Acțiune și Solidaritate (PAS) se află în fruntea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, cu un avans considerabil asupra blocului pro-rus. Potrivit datelor preliminare publicate de Politico, formațiunea condusă de Maia Sandu a obținut 49,82% din voturi, în timp ce Blocul Electoral Patriotic (BEP), susținut de Moscova, se situează la 24,38%, după numărarea a peste 98,8% din sufragii. Rezultatul este considerat decisiv pentru viitorul geopolitic al țării, care se află la o răscruce între integrarea europeană și influența rusească.
Comisia Electorală Centrală continuă procesul de verificare și validare a voturilor, iar rezultatele oficiale urmează să fie confirmate luni dimineață, după ce observatorii internaționali și autoritățile de supraveghere își vor prezenta concluziile. Chiar dacă cifrele sunt provizorii, PAS pare pregătit să-și consolideze majoritatea parlamentară, pe care o deține din 2021, când a obținut 61 de mandate din totalul de 101 locuri. O nouă victorie ar permite guvernării Sandu să continue reformele pro-europene și procesul de apropiere de Bruxelles.
În ciuda acestui avans, experții avertizează că forțele pro-ruse ar putea câștiga teren în urma unei campanii agresive de dezinformare și cumpărare de voturi, coordonată de Federația Rusă. „Rusia face tot posibilul pentru a influenţa aceste alegeri”, a declarat consilierul pentru securitate naţională Stanislav Secrieru pentru POLITICO, subliniind că interferențele includ utilizarea inteligenței artificiale pentru manipularea online și implicarea rețelelor de troli în propagandă. Oficialul a vorbit despre „eforturi fără precedent”, menționând finanțări ilegale, tentative de corupere a alegătorilor și planuri de destabilizare internă.
Atmosfera tensionată s-a resimțit și în ziua votului, când amenințări cu bombă au vizat mai multe secții din străinătate, inclusiv Ambasada Moldovei de la Bruxelles, care a fost evacuată temporar. Într-o postare online, Secrieru a avertizat că poliția a primit informații despre grupuri care plănuiesc tulburări la Chișinău, începând din noaptea de duminică spre luni, odată cu protestul convocat de Blocul Electoral Patriotic. Aceste incidente confirmă climatul fragil al scrutinului, pe fondul confruntării directe dintre tabăra pro-europeană și cea pro-rusă.
Diaspora, în centrul atenției
În 2024, Republica Moldova a organizat un referendum istoric privind aderarea la Uniunea Europeană, care a fost aprobat la limită, confirmând sprijinul fragil, dar majoritar, pentru direcția pro-occidentală. În același an, președinta liberală Maia Sandu și-a asigurat un al doilea mandat, în pofida acuzațiilor privind implicarea Kremlinului în procesul electoral. În ambele scrutinuri, diaspora moldovenească a jucat un rol esențial: voturile sutelor de mii de cetățeni care trăiesc în statele membre ale UE au fost decisive pentru rezultatul final, atât prin număr, cât și prin semnificația lor politică.
Potrivit Dorinei Baltag, cercetătoare la Institutul pentru Diplomație și Afaceri Internaționale și cofondatoare a ONG-ului Noroc Olanda, voturile moldovenilor din străinătate vor fi, și de această dată, „cruciale din punct de vedere numeric și simbolic”. Ea subliniază că, în ultimul deceniu, diaspora s-a transformat într-unul dintre cele mai constante și active grupuri pro-europene, cu o mobilizare exemplară care a înclinat balanța în mai multe competiții electorale strânse.
Totuși, această comunitate s-a confruntat recent cu campanii de influență și dezinformare menite să le descurajeze participarea la vot. POLITICO relatează că peste 900 de conturi online au fost identificate ca parte a unei operațiuni coordonate de Rusia, menite să răspândească mesaje false generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Europarlamentarul român Siegfried Mureșan, președintele delegației Parlamentului European pentru relația cu Republica Moldova, a avertizat că Moscova consideră actualul scrutin „ultima șansă de a opri parcursul european al Moldovei” și investește masiv pentru a-și menține influența în regiune.
Los Angeles Times: Un test decisiv pentru autorităţile moldovene
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare și susținător al integrării europene, se află pe primul loc în alegerile parlamentare cruciale din Republica Moldova, potrivit Los Angeles Times. Scrutinul a fost definit drept o alegere între două direcții geopolitice majore – una orientată spre Uniunea Europeană, cealaltă spre influența Rusiei. Procesul electoral a fost însă afectat de acuzații grave privind amestecul Kremlinului în campanie și de o serie de incidente care au ridicat semne de întrebare asupra securității și integrității votului.
Ziua alegerilor a fost marcată de amenințări cu bombă, atacuri cibernetice asupra infrastructurii guvernamentale și tentative de fraudă, printre care transportul ilegal al alegătorilor și fotografierea buletinelor de vot. Trei persoane suspectate de conspirație pentru provocarea de tulburări au fost reținute, iar alte zeci au fost plasate sub anchetă pentru implicarea în activități coordonate din străinătate. Poliția a raportat inclusiv tentative de manipulare a fluxurilor de alegători și a semnalat că unele secții din diaspora au fost închise temporar din cauza alertelor de securitate.
Potrivit relatării, alegerile pentru cele 101 locuri din Parlament reprezintă un moment decisiv pentru stabilitatea internă și orientarea politică a Moldovei. După închiderea urnelor, președinta Maia Sandu urmează să nominalizeze un prim-ministru care va trebui să obțină sprijinul majorității legislative pentru formarea unui nou guvern. În acest context, diaspora moldovenească ar putea avea din nou un rol cheie în rezultat, așa cum s-a întâmplat la alegerile prezidențiale precedente, când peste 327.000 de alegători din străinătate au votat, majoritatea în favoarea forțelor pro-europene.
În paralel, autoritățile au denunțat un „război hibrid” orchestratat de Rusia, acuzând Moscova că a cheltuit „sute de milioane de dolari” pentru a submina guvernul pro-occidental. Printre tacticile identificate s-ar fi numărat cumpărarea de voturi, campanii de dezinformare online, antrenamente paramilitare în Serbia și tentative de incitare la revolte după alegeri. Deși Rusia a respins acuzațiile ca fiind „anti-rusești și nefondate”, poliția de la Chișinău a confirmat că a interceptat grupuri suspectate că intenționau să provoace haos și violențe în capitală. Economistul Cristian Iftodi a rezumat miza acestor alegeri: „Moldova, deși mică, joacă un rol crucial pentru Europa. Uniunea Europeană poate fi mai unită doar dacă reușește să câștige această bătălie împotriva influenței ruse.”
